Alexandra Pacuraru: Rafila, stapanul unui sistem bolnav in care pacientii mor cu zile
In combaterea erorii si a minciunii este nevoie de patru calitati si anume: curajul de a spune adevarul, intelepciunea de a-l recunoaste, arta de a comunica realitatea si judecata de a alege momentul potrivit in care sa o faci. Astazi, mai mult ca niciodata este nevoie ca adevarul sa iasa la suprafata, indiferent de cat de cumplit este el. Trebuie sa ne recunoastem neajunsurile pentru a reusi sa construim un viitor in care sa nu mai stam in genunchi. Trebuie sa ne stergem din ADN pornirea de a sta in permanenta cu mana intinsa, asteptand mila altora. Strainii au plantat semintele dezbinarii, ale neincrederii unii in ceilalti. Ne-au indepartat pana si de sfanta biserica. De ce? Pentru ca un neam care asterne praf peste trecut si care uita de radacini, care este invrajbit, clar nu se poate mobiliza si nu se poate uni in cuget si in simtiri. Iar un popor risipit in negura vremurilor cumplite de azi este mult mai usor de manipulat. Ura este mai virulenta decat covidul, pandemia de rautate face mai multe victime decat orice alta boala. Daca aceasta natiune nu va renaste spiritual este condamnata la pieire. Am uitat sa fim liberi, asa cum ne-a creat bunul Dumnezeu, cel care ne-a dat discernamantul de a alege intre bine si rau. Din fericire, usor-usor, valul intunericului se ridica de pe ochii romanilor, iar multi inteleg unde ne aflam. Si nu traversam cea mai buna perioada a existentei noastre. Astazi, Romania se prabuseste sub ochii nostri iar sub daramaturi ne prinde si pe noi, dar si pe pruncii nostri, cei care sunt speranta unui viitor mai bun pentru aceasta tara. Vrem sau nu sa acceptam, chiar noi ne facem vinovati de acest dezastru. Si chiar daca ma veti critica, eu am sa va spun si de ce. Nu stim sa ne administram ca popor, mereu punem la comanda mediocri ce tradeaza. Ba chiar si atunci cand vedem ca suntem talhariti si vanduti fara mila, noi suntem muti in fata problemelor provocate de complicii celor care distrug cu buna stiinta Romania.
Tupeul unora dintre demnitari intrece orice masura. Sfidator, dupa ce a rezolvat problemele din spitalele tarii, ministrul Sanatatii i-a solicitat din nou primului ministru Ciuca sa plece din Romania la o intalnire organizata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, de data asta la Geneva, in Elvetia, intre 3-6 aprilie. Pana in luna noiembrie 2022, ministrul Rafila, devenit cel dintai turist al tarii, bifase nu mai putin de 12 deplasari externe, cate insumeaza peste o luna de zile de plimbat pe bani publici in tari ca: Luxemburg, Cuba, Franta, Italia, Turcia, Belgia, Cehia, Israel. Cele mai multe deplasari ale lui Rafila au legatura cu OMS, organizatie la care Rafila i-a oferit cu dedicatie un contract de consultanta de 23 de milioane de euro. Procurorii europeni antifrauda au intrat pe fir si ancheteaza activitatea dubioasa a acestui ministru al mortii. Caci asta este Rafila, stapanul unui sistem bolnav, in care pacientii mor cu zile. Daca mergi sa te tratezi in spitalele de stat, in unele, nu in toate, risti sa iesi mai daramat decat ai intrat. Sau mai rau, intr-un sac de plastic. Iar Rafila se spala pe maini si arunca vina tot pe romanii care s-ar trata cu prea multe antibiotice ori despre care spune ca vin cu infectiile de acasa. Ar fi indicat, la fel ca si in cazul lui Petre Daea, liderii coalitiei sa ia urgent decizia remanierii. Alexandru Rafila s-a dovedit, de departe, a fi cel mai nepotrivit ministru al Sanatatii din ultimii ani. Nu mai puteti face experimente pe viata si banii romanilor, domnilor de la putere! Vin alegerile, daca vreti sa pastrati fraiele, acum e cazul sa scapati de cei care va trag in jos. Nu doar pe voi, ci mai ales pe noi, poporul! Ma intristeaza sa vad ca preocuparile politice, prioritatile economice, preocuparile sociale sunt cu totul altele decat cele firesti! Da, si ceilalti au probleme, suntem solidari cu vecinii care sunt in razboi, slava Domnului ca aici inca e pace, dar sa nu uitam ca si Romania noastra sangereaza de foarte multi ani. Iar rana se adanceste tot mai mult de la an, caci a ramas fara 8 milioane de frati si de surori care au plecat in exilul saraciei si al umilintei. Tara e tot mai bolnava, mai intoxicata, furata, exploatata, tradata si condusa majoritar de nepasatori, necalificati, neiubitori de oameni, ci doar de bani! Lacomia, incompetenta, reaua vointa si egoismul au exilat in afara Romaniei mai multi migranti decat orice alta tara aflata in razboi! La noi nu e conflict armat, nu cad bombe, dar loveste cumplit ura, dezbinarea, frica si conformarea! Romania, draga mea, esti iubita chiar daca esti parasita de cei mai tineri dintre ai tai! Pruncilor tai din afara granitelor inca le mai pasa de tine, tara ce esti gradina a Maicii Domnului! Copilaria simpla si foarte frumoasa, graiul stramosesc, mancarea traditionala, muzica de acasa si traditiile nu se uita niciodata. Copilaria insa nu anunta cand trece, cea care e traita este fericita, cea care este furata sau confiscata de neputinta si coruptie este pierduta inainte de a incepe! Suferintele iti inalta sufletul sau ti-l tin intemnitat. Cand suntem mici vrem sa fim mari, cand suntem mari vrem sa fim iar mici, fara griji, fara responsabilitati, fara presiuni. Pe unii viata ii pregateste din frageda pruncie sa duca in spate povara unei gospodarii, iar pe altii nu ii pregateste de nimic, de nimic bun! Putine copilarii mai sunt firesti in aceasta tara! Si cum sa mai aiba cel mic copilarie daca nu mai are maicuta acasa? Cand nu mai are nici tatal? Cand nu mai are nici familia din care stia ca se trage? Unii au doar bunici daca-s norocosi, ori se descurca fiecare cum poate, fara ajutorul nimanui, mai ales al statului. Sa iti vezi parintii o data pe an nu e doar dureros! Este o rana ce niciodata si pentru nimic nu va fi vindecata. Acesti copii vor purta cicatrici in sufletul lor, pentru ca parintii, pe care nu ii acuz de nimic, pentru un pol de parale au stat ani departe de ei. Si drama parintilor e cumplita. Multi isi vad pruncii plecand de tineri, increzatori, frumosi, muncitori, destepti, inimosi si ii mai vad apoi doar in poze, rar pe monitorul telefonului sau al calculatorului, tot mai rar la masa, poate doar de sarbatori. Ai nostri pleaca de copii si se intorc acasa batrani si obositi, macinati de frustrare ca au acumulat si nemultumiri de la copii, partenerii de viata, nemultumiri materiale si sufletesti. Oare merita? Nu este jertfa, ci este razboi continuu intern. Tradatorii de neam si coruptii au declarat razboi romanilor cinstiti. Tot mai putini rezista, tot mai multi fug dintre noi. La mai bine, la mai mult. Oare nu ne-a ajuns? Mai vrem? Putem castiga aceasta lupta si sa ne aducem diaspora inapoi? Sa aducem maicutele la pruncii lor, sa aducem tatii la familiile lor? Bunicilor sa le intoarcem copiii, nu doar nepotii, sa ii alinam, sa ni-i respectam cat ii mai avem? Dragii mei, nu e durere mai mare ca moartea in singuratate! A nu fi imbratisat inainte de moarte si nici dupa sa nu te conduca pe ultimul drum nimeni dintre ai tai este cea mai cumplita drama! Romania se stinge in tacere, in neputinta. Aseara am prezentat aici un caz cu o bunica din Turda, mamica de patru copii, toti plecati mai departe pentru stabilitate, pentru un trai mai bun. Doamna a primit trei facturi la energie de 5.000, 6.000 si 7.000 de lei! Tarziu au aflat copiii ei ca se imprumutase ca sa isi plateasca facturile, muncea sa returneze imprumutul, si-a amanetat practic viata cateva luni, fara medicamente, mancare si altele necesare, doar ca sa umfle conturile talharilor care ne jefuiesc fara mila! Pana ce intervine copilul plecat in diaspora ajuta vecinul, daca are si poate, daca nu e vai de cei ramasi in urma! Cine ii apara daca voi, cei pentru care s-au sacrificat, i-ati abandonat din cauza politicienilor fara suflet! Trimiteti bani acasa din diaspora si va multumim pentru ca sunteti al doilea cel mai mare investitor in Romania. Dar ne doare ca mare parte din banii vostri munciti din greu, cu atata dor de ce ati lasat in urma, merg tot in buzunarele talharilor. Ce ne trimiteti voi, dragi frati si surori din Romania de departe, ajung la farmaciile care aduc medicamente din afara, se scurg pe facturile platite la strainii care ne sechestreaza resursele si pe mancarea care e mai toata din import. Dar sunt sperante si ne punem baza in voi. Diaspora a aratat ca poate vota, ca se poate mobiliza si ca poate schimba lucrurile. Va asteptam sa luptati si acum, alaturi de noi, ca sa ne luam tara inapoi. Romania este a romanilor de pretutindeni! Veniti acasa, iar uniti vom gasi solutii ca sa generam plus valoare tarii noastre, uniti vom reporni industriile, motoarele economiei, agricultura, productia interna! Alaturi de voi, noi cei ramasi aici, putem recupera sistemul de sanatate, fabricile si resursele la care altii doar viseaza precum petrolul, gazele, padurile, aurul iar lista poate continua. Doar cu voi inapoi vom reusi sa facem Romania suverana. Cei care puteti si vreti, pentru ca nu va obliga nimeni sa va intoarceti. Iar cei care veti ramane in strainatate, cu siguranta puteti contribui si de acolo la renasterea Romaniei. Dar macar jumatate din toti se poate sa faceti cale intoarsa? Acum, in 2024 ori 2025? Oare cu cateva zile de protest ale diasporei la Guvern, Parlament sau la alte institutii-cheie nu s-ar gasi solutii usor de aplicat care sa fie generatoare de locuri de munca bine platite, conditii de viata decente, de dezvoltare a pruncilor, de sanse egale la educatie. Nici noua nu ne e deloc usor. Cunosc multe familii despartite aici in tara, de distante lungi, pentru ca parintii nu gasesc un loc bun de munca prin care sa isi sustina copiii in scoala, ori sa le ofere celor dragi o viata decenta. Prefera sa mearga in alte orase, acolo unde adorm cu dor de cei ai lor, de multe ori in lacrimi si cu sufletul insetat de chipul parintilor, ori al pruncilor pe care ii vad poate doar la final de luna, atunci cand intra salariul pe card. Dragii mei, acum e timpul sa renuntati la teama, la aroganta, la orgolii si mandrie! Nici tineretea, nici frumusetea ori puterea de munca nu sunt vesnice! Nimic nu e vesnic pe acest pamant. Mari incercari sunt in acest post al Pastelui, mari cumpene pe care le putem depasi ca sa obtinem mari realizari! Pace tuturor, cu pace sa incheiem acest editorial si in liniste va invit sa o ascultam pe Andreea Boanta, fiica de diasporeni. Sunt Alexandra Pacuraru si va invit, stimati telespectatori, sa facem Romania suverana!
Un editorial scris de Alexandra Pacuraru si Adrian Dragomir.
Comments