Alexandra Pacuraru: Unirea romanilor a venit ca un act firesc, dar nu fara lupte care au cladit acea...
Unirea romanilor a venit ca un act firesc, dar nu fara lupte care au cladit aceasta natiune. Prima unire pe acest pamant binecuvantat a fost facuta de Burebista, cel care a coagulat in jurul aceluiasi ideal triburile din Dacia. Au urmat si alte momente in care fratii si surorile de acelasi grai, aceeasi credinta si cu acelasi traditii au decis sa devina un singur popor. Sa nu uitam de unirea lui Mihai Viteazu, cel care a strans cele trei principate romanesti intr-o singura patrie. Dar lupta lui a fost naruita de tradatorii care au actionat la ordinul strainilor care se temeau de ascensiunea acestui popor puternic si drept in fata vremurilor, si a lui Dumnezeu. Un alt moment in drumul catre recunoasterea natiunii noastre a fost momentul de la 1859, atunci cand oamenii de geniu ai romanilor au simtit la unison nevoia de a organiza cele doua principate ca unul singur. Evident, actul de nastere al acestui popor a fost semnat la 1 decembrie 1918, odata cu formarea Romaniei Mari. Astazi am fost aruncati la cosul de gunoi al istoriei, iar vocea noastra, candva puternica, nu reprezinta altceva decat un strigat mut al durerii. Unde sunt oamenii de geniu de ieri, pe a caror munca neobosita s-au catarat impsostorii de azi? Chiar nu mai avem un roman demn si cu dragoste fata de tara, care sa ne ridice din mocirla prezentului? Dar pana sa asteptam venirea acestui nou Mesia, noi ce facem? Noi, poporul? Ne-am indepartat unii fata de ceilalti, frati de frati si copii de parinti. Pierduti in negura grijilor cumplite, a saraciei, a razboiului, a bataii de joc cu care ne trateaza acest stat, pare ca ne-am resemnat cu aceasta soarta. Ei bine, acum e vremea sa ne depasim conditia la care am fost redusi de tradatorii nostri si sa ne ridicam la inaltimea vremurilor pe care le traversam. A rascrucilor pe care trebuie sa le trecem. Cei de dinaintea noastra ne-au daruit o tara, noi nu suntem in stare sa o pastram? Asa vrem sa fim cunoscuti in istorie, drept generatia care a lasat Romania sa piara? Sa nu uitam ca tot ce este necesar pentru triumful raului este ca oamenii buni sa nu faca nimic. Si noi, dragii mei, suntem un popor unit prin fapte bune, prin aceleasi griji si nevoi cu care altii vor sa ne dezbine. Chiar rabdam sa vedem acest pamant, sfintit de trupurile celor care au murit pentru ca noi sa traim, sa fie calcat in picioare si furat la centimetru de straini, cu ajutorul nemernicilor care ne vand pe cativa arginti? Sunt profund dezamagita de actuala clasa politica. La fel sunteti si dumneavoastra. Dar va rog sa nu mai plecati dupa fenta unora care viseaza sa fie salvatorii nostri, dar au alte interese in spate, ori grupuri subterane pentru care batalia pentru a controla puterea se poarta in defavoarea noastra. Azi ma asteptam sa vad ca isi dau toti mana, sa uitam de toate relele si ca incepem sa construim binele. Cum sa construiesti asta cu vorbe de ocara, rautate si scandal? Huiduielile oamenilor de la Iasi, pe care le-au auzit o tara intreaga, sunt comandate sau sunt strigate de disperare ca le-a ajuns cutitul la os si vor o schimbare? Dar cum sa nu huidui cand cei mai puternici lideri ai tarii nu ridica ochii din foaie decat dupa ce citesc "buna ziua" si "la multi ani"? Nu cumva, dragi romani, care huiduiti, nu e si vina dumneavoastra pentru ca nu ati iesit la vot si le-ati permis sa faca jocurile puterii pe procente de 20%? Nu credeti ca daca am iesi toti, sa ajungem 80-90% putem sa alegem drept conducatori drepti ai acestei tari? Asa am putea pune presiune pe ei sa fie cinstiti, sa nu mai citeasca din foi, sa coboare de pe scena printre noi, sa ne stranga mana, sa ne simta durerea, nemultumirea, frustrarea. Sa ne priveasca in ochi si sa ne onoreze ca se tin de cuvant si sa ne convinga prin fapte ca-si onoreaza promisiunile! Atunci faptele vor vorbi si nu punctajele de partid. Nu cumva e si vina noastra, a poporului, ca ne ascundem pe sub masa cand putem lua atitudine? Vrem un presedinte al tuturor romanilor, care sa ne uneasca. Nu toti suntem ai lui, indiferent de etnie, preferinte politice ori statut social? Iohannis a lipsit de la Iasi, iar daca nu vom iesi in numar mare la urne si urmatorul sef de stat va lipsi. Nu vom conta daca ii lasam sa isi imparta puterea pe acel procent de 20 %! Si nu doar Iohannis a lipsit de la ceremonii. UDMR ne sfideaza inca o data si nici astazi nu a avut vreo reactie de ziua romanilor. Pai daca nu se simt parte a acestui popor, de ce mai raman la guvernare? Intreb retoric, evident! Vrem o Romanie suverana, iar pentru aceasta trebuie sa fim suverani in dreptul nostru, in casa noastra, pe pamantul nostru, apoi in societate! Cum sa ceri fara sa oferi? Mica Unire mi-a aratat si marele misoginism romanesc. Am vazut o tribuna plina de barbati, de parca ne-am intors acum 164 de ani, atunci cand femeile stateau doar la cratita si cresteau prunci. Femeile sunt mult mai mult, pot mult mai mult. Sunt parteneri loiali si sunt determinate sa munceasca responsabil si in folosul tarii. Oare in aceste partide nu exista femei care ne pot reprezenta, care ne pot salva? Femei curajoase cu viziune, care sa spuna lucrurilor pe nume. Eu cred ca sunt, dar misoginismul zilelor noastre nu le-a lasat sa iasa in fata. Nu ar fi rau ca la urmatoarele alegeri sa votam mai multe femei. Tote cele rele sa se duca pe pe pustii, iar cele bune sa se adune. Sa ne dam mana cu mana, doar asa putem sa facem Romania suverana. E drept, coalitia de guvernare merita criticata pentru ca nu a livrat prea multe din ce ne-a promis. Dar sunt convinsa ca atunci cand nu vom mai suporta batjocura, poporul se va uni de unul singur in fata nedreptatilor. Este de asteptat ca tara noastra sa fie paralizata de o greva generala, dar nu ca urmare a provocarii celor de la AUR. Sindicalistii din mai multe domenii care ameninta cu proteste de amploare iar oamenii cer Guvernului aplicarea corecta a legii salarizarii, lege pe care autoritatile o tin la sertar ti refuza sa o aplice. Simion a incercat si astazi sa deturneze un simbol al romanilor, in beneficiul lui politic. Ii recomand, inca o data, sa vina cu solutii si promoveze legi in Parlament, acolo unde are parghii. De circ ieftin suntem satui. Mai grav este ca suntem din ce in ce mai flamanzi. Banca Nationala a Romaniei a venit cu o noua prognoza in ceea ce priveste rata inflatiei, care va scadea sub pragul de 10% abia in toamna acestui an. Incetinirea inflatiei nu inseamna automat si scaderi de preturi, inseamna doar ca acestea vor creste mai putin decat in perioada anterioara. Datele oficiale arata ca anul 2022 a adus cele mai mari scumpiri din ultimele doua decenii. Iar alimentele de baza sunt cele pentru care platim cel mai mult. Uleiul, cartofii, painea sau zaharul sunt produsele care costa dublu sau chiar triplu in unele cazuri. Pentru a domoli galopul cresterilor de preturi Banca Centrala a majorat dobanda cheie ceea ce a dus la cresterea ratelor. Asadar, ieftiniri la raft am putea vedea abia anul viitor. Dar marea majoritate a politicienilor traiesc in Olimpul lor si prea rar privesc catre muritori. De la inaltimea functiilor lor sunt orbi la realitatea noastra, durerile noastre nu ii mai induioseaza iar plansul nostru nu se mai aude. Iar ei, cei care ne ignora sunt de vina pentru tot raul pe care il traim astazi. Fericitii de ieri, adica cei de dinainte de 1989, sunt stapanii de azi. Din cauza unei clase politice fara demnitate, noi avem putin si ei aproape tot. Inainte sa inchei aceste editorial as vrea sa fac cateva precizari despre prigoana asupra credintei. Ma asteptam la o altfel de reactie din partea Bisericii, dupa apelurile facute pentru duhovnicii romani din Ucraina. Daca acolo este razboi si armele secera vietile nevinovatilor, de ce nu putem fi in stare sa oprim batalia impotriva alor nostri? Oare Dumnezeu nu este unul singur si pentru noi, dar si pentru ei? Nu sunt ei fratii si surorile noastre, care vorbesc aceeasi limba, care au aceleasi traditii si radacini? Traim vremuri in care pana si oamenii Domnului au ajuns unelte in razboiul care ne-a cuprins. Mi-as dori unitate in fata acestui pericol urias. Cu Dumnezeu nu se face propaganda iar lupta pentru pastrarea credintei trebuie dusa cu demnitate si fara a fi ghidati de propaganda. Biserica este ultimul loc de refugiu, nu lasati aceasta reduta sa cada! Batalia noastra este pentru romani, oriunde s-ar afla ei pe acest pamant. Noi vrem sa unim, nu sa dezbinam. O natiune nu poate fi construita pe ura si violenta. Ea se pastreaza prin dialog constructiv si proiecte serioase. Daca vrem ca vocea noastra sa fie auzita, trebuie sa ne unim milioanele de piepturi si sa strigam impreuna, avand pe buze acelasi ideal. Dragi romani, necazuri, catastrofe si razboaie au mai fost si tot a rasarit soarele, spunea parintele Cleopa, indemnandu-ne sa ne rugam pentru pace. Iar biserica se roaga de 2.000 de ani pentru pacea de sus, pentru pacea a toata lumea. Asadar, si noi sa fim cei care lucreaza pentru pace, nu pentru a dezbina. Sunt Alexandra Pacuraru si va invit, stimati telespectatori, sa facem Romania suverana!
Comments