Ambulanta pentru Monumente resusciteaza cladirile istorice aflate in paragina din toata tara. "Sunt...
Arhitecti, mesteri si voluntari au lucrat luna trecuta la Cula Cioaba Chintescu din Siacu, Gorj, pentru a-i reface structura de rezistenta si acoperisul. Au folosit doar tehnici traditionale, care sunt consumatoare de timp si energie. E doar una dintre zecile de cladiri salvate de la disparitie de Ambulanta pentru monumente, un proiect lansat acum patru ani de o asociatie. Sunt sapte astfel de "ambulante" acum in toata tara, coordonate de mai multe ONG-uri. Dupa ce voluntarii pun in siguranta cladirile, e treaba autoritatilor locale sa le redea frumusetea de altadata.
Radu impinge cu putere un bustean de stejar si broboanele de sudoare de pe frunte incep sa scoata scantei in soarele dupa-amiezii. E ca la gramada de rugby, sportul lui preferat. Apoi ia o toporisca si curata coaja aspra de pe margini. Pana apune soarele, din busteanul neimblanzit ar trebui sa se vada carnea galbena a lemnului numai bun de pus la acoperis.
Student
din Franta, venit sa munceasca la un monument istoric
Radu s-a nascut in Franta, dar vara de vara, de mic, a venit in tara parintilor lui, ca s-o inteleaga si asa sa se inteleaga si pe sine.
,,Eu sunt student la Facultatea de Drept in Franta si aici vin sa fac constructii. E destul de haios", spune tanarul.
A vrut insa o vacanta altfel si cand a vazut ca se pune la cale reabilitarea unui monument istoric, le-a scris imediat organizatorilor sa vina ,,sa ajute si el tara romaneasca". Asa a ajuns in satul Siacu, din comuna Slivilesti, Gorj. O comuna cu putin peste 3.000 de locuitori, in care de mult nu s-a mai auzit atata zarva. Fierastraie, topoare, strigate, rasete.
A
trecut mai bine de o saptamana si vestea s-a dus de la un capat
la altul al comunei: la Cula Cioaba Chintescu a venit Ambulanta
pentru Monumente. Arhitecti, mesteri si voluntari, multi dintre
ei asemenea lui Radu, care acum tin
pentru prima
oara in mana un topor.
Pentru restaurarea de monument istoric in Franta n-o sa se apeleze niciodata la oameni ca mine, care n-au nicio experienta, dar in fine, aici e sansa mea sa vin sa fac ce fac altii in Franta, fiind profesionisti.
Radu, voluntar:Salvezi
o cladire si salvezi si un mestesug
Daca Franta a stiut sa-si creasca specialistii, Romania cauta acum sa resusciteze mestesuguri pe care le mai cunosc cativa oameni, prin proiecte ambitioase, cum este Ambulanta pentru Monumente.
,,Cunostintele, mestesugurile sunt un patrimoniu care s-ar pierde daca nu se transmit practic. Are si un scop major didactic aceasta interventie pentru ca multi dintre voluntari sunt studenti la facultatile de profil la inginerie, arhitectura, istorie si de fapt este o formare profesionala pentru ei. Este un fel de scoala de vara ambulanta, de aici si numele ambulantei", explica arhitectul Eugen Vaida, presedintele Asociatiei Monumentum.
Eugen este si initiatorul in 2016 al proiectului Ambulanta pentru monumente, care astazi activeaza aproape in toata tara. Sub forma unei francize, au luat fiinta sapte ,,ambulante" regionale coordonate de asociatii din zona. Din 2016, cand s-a lansat proiectul, au fost puse in siguranta 35 de monumente din zona rurala din cele 600 in total, aflat in pragul colapsului.
Ambulanta
pentru monumente vine la urgente, acolo unde cule, biserici, cetati,
constructii cu valoare istorica, de sute de ani, isi dadeau
ultima suflare.
Capacitatea
unui popor de a supravietui, scrisa in zidurile vechi
Este cazul si Culei Cioaba Chintescu, datata intre 1818 si 1825.
Culele erau cladiri boieresti, fortificate si inalte, gandite sa reziste invaziilor otomane si chiar impotriva revoltelor taranilor de pe mosie. Acest tip de arhitectura, case sub forma de turn, ca niste mici cetati, sunt specifice zonei Olteniei. Cea din Siacu este printre putinele care mai sunt in picioare.
,,Cula
asta imi exprima capacitatea poporului si a oamenilor de aici de a
supravietui si de a rezista in vremuri tulburi, pentru ca asta
reprezinta aceste cule, reactia la niste vremuri extrem de
instabile, sunt fortificatii. Si arata ca daca avem grija de
ele nu dispar. Si nici oamenii de aici",
spune Dragos Mihai Nuta, voluntar si el pentru a treia oara pe
santierele Ambulantei.
Studentul de 23 de ani se intoarce catre cladirea care isi dezvaluie pe la crapaturi caramida rosie, ca niste rani. Se sprijina intr-un topor care fiindca are o coada cam scurta il face sa se cocoseze si ii da aerul unui batran intelept.
E important sa pastram lucrurile astea pentru ca ne definesc, fiindca sunt radacinile noastre, fiindca descriu ce am fost si ne arata o perspectiva sau o bucata din viitorul pe care putem sa-l avem... Daca le ingrijim. Si mai ales ne arata prezentul, starea lor e starea noastra, in mare parte.
Dragos Mihai Nuta, voluntar:
"Parca a inviat satul..."
De
departe se aude un cantec metalic si in fata culei se opreste o
masina de inghetata. Toti muncitorii se aliniaza sa-si ia o
pauza de dulce. Azi mai
au
ca gustare fructe, chec de la o vecina si un cos mare de gogosi,
de la sotia primarului. Orasenii au devenit repede rasfatatii
satului.
De altfel, Ambulanta nu vine fara sa fie dorita, asta e o alta conditie.
Oamenii din comunitate trebuie sa inteleaga ce comoara au la ei in sat si sa isi doreasca sa contribuie. ,,Chiar ne-a spus nea Mitica, mastercheful nostru, noi asa glumim: stiti ca mi-au spus niste oameni din sat, uite, au venit, parca a inviat satul, parca se aude asa mai multa galagie, e altceva!", spune Carina Tataranu, presedintele Asociatiei ,,Inima Olteniei".
Locuitorii
din Siacu, Gorj, au inteles ca e nevoie sa contribuie, fiecare
cu ce poate, cu mancarea si gatitul, cu spatiile de cazare. Si
multi vin si
sa ajute si
se uita curiosi la
acesti oameni care
nici macar nu se gandesc sa puna mana pe drujba sau alt utilaj
modern ca sa
faca treaba mai repede. Regula e regula:
numai metode traditionale.
Pentru a lucra lemnul, de exemplu, l-au adus pe mesterul Nicolae Toader, din Albac, Alba. "Acolo la noi a fost tara lemnului, ca acolo la noi e zona mai de munte, neproductiva. La noi asta meserie a fost de baza, traditia lemnului. Si acuma tara lemnului s-a cam dus pe apa sambetei. Vedeti ce s-a intamplat cu lemnul, a trecut granita", spune barbatul de 69 de ani si rade cu amar. Se intoarce repede la munca, unde da clasa la putere celor care au o treime din varsta sa.
Casele care ii cheama pe romani la radacini
Specialisti care sa cunoasca arta constructiei de pe vremuri sunt greu de gasit. "Pe mine ma contacteaza zilnic 10-15 persoane care au nevoie de sfaturi minime si nu reusesc sa le dau. Noi am creat in cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania un grup de lucru care se numeste Grupul Rural, unde suntem o suta de arhitecti. Am realizat deja cateva ghiduri de arhitectura pentru toate regiunile tarii pentru mediul rural, insa nu putem fi fizic implicati in proiecte pentru ca suntem foarte foarte putini", spune Eugen Vaida.
Asa
ca speranta sta la Radu sau Dragos si la ceilalti voluntari
care prind din zbor mestesugul pe santierul de reabilitare a
culei. Arhitectul
ii sfatuieste si
pe
cei care si-au luat case la tara sa invete ei cum se face, e
mai simplu decat sa cauti un mester. Si
multi au facut-o, oraseni
care
au invatat pas cu pas cum se pune sindrila sau putina
dulgherie, cat
sa-si
puna pe picioare casele
lor traditionale.
Eugen Vaida intalneste tot mai multi oraseni care isi iau case traditionale si vor sa le readuca la viata. Tot pentru ca ii cheama radacinile se intorc in tara si romanii plecati.
Acest patrimoniu face parte dintr-un complex de atractii pentru care se intorc romanii in tara, identitatea este doar una dintre ele. Limba contribuie si ea, prietenii sunt aici, familia este aici.
Eugen Vaida, arhitect:Dar inainte sa vina oamenii oraselor sa dea un exemplu si sa de intoarca diaspora, oamenii din comunitate trebuie sa duca lucrul bun mai departe.
Cula din Siacu are un acoperis nou si zidurile intarite. Dar dupa ce trece de aceste operatii ale Ambulantei, autoritatile locale trebuie sa intervina, sa acceseze fonduri si sa-i dea cladirii viata de altadata.
foto principala: Ambulanta pentru Monumente - Oltenia Vest/Facebook
Comments