CCR discuta sesizarea presedintelui referitoare la numirea conducerii Consiliului de monitorizare a...
Curtea Constituţională a României discută miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Pe 11 decembrie, Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate pe acest act normativ. Potrivit şefului statului, contravine Legii fundamentale prevederea potrivit căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, dacă întrunesc majoritatea voturilor.
"Numirea de către Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializează într-o hotărâre a Senatului. În conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorităţii deputaţilor, respectiv al senatorilor prezenţi şi nu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere", se precizează în sesizare.
Klaus Iohannis a invocat o decizie a CCR prin care s-a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel, iar cu privire la numirea conducerii Consiliului de monitorizare Constituţia nu prevede expres o majoritate necesară adoptării hotărârii parlamentare în cauză.
El arată că hotărârea Senatului, în acest caz, trebuie să se adopte cu votul majorităţii membrilor prezenţi, instituirea unei alte majorităţi fiind contrară Legii fundamentale.
"Procedând în acest mod, Parlamentul a adoptat o lege cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie în ceea ce priveşte obligativitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale, în cazul de faţă cu referire la modalităţile de adoptare a hotărârilor parlamentare, respectiv stabilirea majorităţii voturilor necesare", a explicat Iohannis.
Preşedintele a criticat şi dispoziţiile care stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, considerând că prezintă neclarităţi şi, în consecinţă, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite de Legea fundamentală.
"Rezultă că procedura de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare trebuie să parcurgă două etape distincte şi anume - prima etapă care constă în adoptarea avizului Comisiei de specialitate, prezentat în şedinţa plenului Senatului, cu privire la audierea candidaţilor, de către senatorii prezenţi, respectiv a doua etapă - cea a numirii efective, prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu votul majorităţii senatorilor", a punctat şeful statului.
Cu privire la prevederea conform căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcţii în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul preşedintelui, Iohannis a apreciat că prin aceasta se instituie un privilegiu pentru foştii preşedinţi şi vicepreşedinţi la ocuparea unui post în cadrul instituţiei în detrimentul altor persoane.
"Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 8/2016, potrivit cărora funcţia de preşedinte al Consiliului de monitorizare este asimilată ca rang cu cea de secretar de stat, iar cea de vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare cu cea de subsecretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea acestei posibilităţi pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare de a opta pentru ocuparea, fără concurs, a unei funcţii în structurile Consiliului de monitorizare constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang. În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de anumite drepturi decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective", se menţionează în sesizarea transmisă CCR.
Iohannis a criticat şi prevederea prin care personalului Consiliului de monitorizare i se poate acorda un spor de 15% pentru condiţii deosebit de periculoase în cazul celor care efectuează vizitele de monitorizare, precizând că aceste dispoziţii intră în contradicţie cu alte reglementări în vigoare, care privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cu privire la cuantumul sporurilor care pot fi acordate.
Şeful statului a menţionat şi că, dintre cele 17 articole care formează structura Legii 8/2016 în forma în vigoare, 13 au fost modificate sau completate prin legea supusă controlului instanţei constituţionale.
"Dispoziţiile de lege criticate contravin normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi, prin urmare, nesocotesc principiul de calitate a legii statuat prin dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5). (...) În acest caz este nevoie de o soluţie legislativă coerentă, care să fie cuprinsă într-o reglementare unitară şi care să răspundă cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii", a punctat Iohannis.
Actul normativ asupra căruia şeful statului a sesizat CCR a fost transmis de Parlament la promulgare pe 24 noiembrie anul trecut. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Daniela Juncu)
Comments