Ce este furtuna lenta si de ce trebuie sa ne temem de ea

Ce este furtuna lenta si de ce trebuie sa ne

Ce este furtuna lenta si de ce trebuie sa ne temem de ea


Modelele de inalta rezolutie pe calculator sugereaza ca furtunile lente ar putea deveni de 14 ori mai frecvente pana la sfarsitul secolului, in scenariul cel mai grav posibil.&



E important pentru ca, cu cat o furtuna se misca mai incet, cu atat cade mai multa ploaie pe o zona mica si devine mai mare riscul de inundatii serioase. Olanda ne invata cum putem face fata acestui risc.


Cu patru zile inainte ca inundatiile mortale sa mature vestul Germaniei si parti din Belgia, Hannah Cloke se uita la o prognoza de vreme extrema pe un sistem european de alerta de inundatii. Cercetatorii ,,se felicitau singuri, in mod stupid, ca iata, prognozam ceva asa devreme... Presupunerea era ca asta chiar va fi util", spune Cloke, hidrolog si specialist in prognoza inundatiilor la Universitatea Reading. In schimb, a urmarit apoi cu uimire scenele devastarii si ale mortii, in ciuda avertismentelor. ,,Nu ar trebui sa vedem un numar atat de mare de oameni murind in 2021 din cauza inundatiilor, nu ar trebui sa se intample", a declarat ea pentru Science.&


Pe masura ce devine tot mai clara magnitudinea dezastrului, cercetatorii europeni se straduiesc sa inteleaga cum se pot produce atatea daune in unele din tarile cele mai bogate si mai tehnologic avansate ale lumii, in ciuda investitiilor majore in prognoza si pregatirile pentru inundatii, catalizate de fenomenele precedente.& &


Cercetatorii examineaza daca incalzirea globala a fost un combustibil pentru acest dezastru si ce poate insemna asta pentru viitor.


Incepand din 13 iulie, furtunile intense au dus la 15 centimetri de ploaie in 24 de ore, ceea ce a umflat raurile, iar apoi inundatiile au cuprins casele si masinile si au declansat masive alunecari de teren.&


Principalul suspect: incalzirea globala


Peste 200 de oameni au murit - 171 in Germania si 31 in Belgia - iar numarul lor este asteptat sa creasca.


Cancelarul german Angela Merkel si premierul de stat din Renania-Palatinat Malu Dreyer discuta cu reprezentantii municipalitati din Adenau | Foto EPA

Pe 18 iulie, cancelarul german Angela Merkel a vizitat Adenau, unul dintre orasele lovite. Scena a fost ,,infioratoare", a spus ea. ,,Limba germana cu greu poate descrie aceasta devastare". In aceeasi zi, mai multe inundatii rapide au lovit Bavaria, in sud-estul Germaniei.


Cercetatorii abia incep sa descifreze reteaua complexa de factori sociali, climatici si hidrologici care au contribuit la aceasta catastrofa. Dar deja au in minte niste suspecti, inclusiv un climat in incalzire, care poate supraincarca furtunile. Alta cauza poate fi faptul ca planurile europene de dezastru se concentreaza pe raurile mari, in loc de afluentii de volum mai mic, cel mai puternic afectati de furtuni.


,,Ne-am focusat mult pe marile rauri", explica, citat de Science, William Veerbeek, un expert in managementul inundatiilor urbane la IHE Delft Institute for Water Education. ,,Inca mai e mult de facut pe fluxurile mai mici".


De ani, oamenii de stiinta au avertizat ca incalzirea globala va insemna mai multe inundatii in Europa si in alte parti ale lumii. Aerul mai cald contine mai multa umiditate, ceea ce se poate traduce in ploi mai puternice.


Pana in anul 2100, daunele produse de inundatii pe continent ne-ar putea costa in jur de 48 de miliarde de euro pe an - cu 7,8 miliarde de euro mai mult decat in prezent, daca nu facem mai mult pentru a ne pregati. Iar numarul de oameni afectati s-ar putea dubla, pana la 350.000, spune centrul de cercetare al Comisiei Europene.


Unele rauri europene manifesta deja schimbari legate de clima, spune Fred Hatterman, hidrolog si expert in inundatii la Institutul Potsdam pentru& Cercetarea impactului climei.


Un barbat trece pe langa un parc inundat de-a lungul fluviului Dunarea in Belgrad, Serbia | Foto EPA

De-a lungul Dunarii, de exemplu, inundatii care inainte aveau loc o data la 50 de ani se intampla acum de doua ori mai des, potrivit cercetarilor recente, inca nepublicate, ale institutului.


Rolul furtunilor lente


Studii noi indica faptul ca astfel de riscuri ar putea creste, daca incalzirea climatica incetineste vanturile de mare altitudine care inconjoara emisfera nordica - ceea ce va face ca furtunile ploioase sa ramana mai mult deasupra unor peisaje susceptibile la inundatii. Acest fenomen a fost deja legat de valuri devastatoare de caldura in Rusia si inundatii in Pakistan.


Furtunile care raman deasupra Europei erau candva extrem de rare. Dar, potrivit unui studiu publicat luna trecuta in Geophysical Research Letters, in scenariul cel mai rau posibil, astfel de furtuni ar putea deveni de 14 ori mai frecvente in 2100 decat erau la inceputul secolului.


Tiparul meteorologic exact de la baza furtunii actuale este diferit, spune autorul principal al lucrarii, hidroclimatologul Hayley Fowler de la Universitatea Newcastle, pentru Science.&


Dar dinamica generala este asemanatoare: o furtuna lenta copleseste sistemul de rauri al unei regiuni.


Aceasta analiza este prima care evalueaza rolul furtunilor lente in provocarea averselor extreme in Europa. Studiul a folosit modele pe calculatorul Met Office cu o rezolutie de 2 kilometri, aceeasi folosita in prognoza vremii pe termen scurt.


Oamenii de stiinta au evaluat modificarile in furtunile care se misca lent, intr-un scenariu in care emisiile de carbon nu sunt taiate si continua sa creasca.


Furtunile proiectate in noul studiu se misca chiar mai incet decat cele care au inundat Germania, Olanda si alte tari in ultima saptamana si asta ar duce la caderi de ploaie si inundatii si mai extreme. ,,Acest studiu arata ca, pe langa intensificarea ploilor cu incalzirea globala, ne putem astepta si la o crestere a furtunilor lente. Asta este foarte relevant pentru inundatii recente precum cele vazute recent in Germania si Belgia, care subliniaza impactul devastator al furtunilor lente", spune, pentru The Guardian, profesoara Lizzie Kendon de la Met Office Marea Britanie.


,,Analiza ne da o idee foarte utila despre felul in care climatul se poate schimba, daca oamenii nu se schimba, in termeni de emisii si de comportament", spune Abdullah Kahraman de la Universitatea Newcastle University din Marea Britanie, coordonatorul studiului.


Niciun deces in Olanda. Politica ,,sa faci loc pentru rau" a olandezilor


Inundatiile au ajuns deja cel mai distrugator fenomen natural din nordul Europei. Evenimente precedente -& inclusiv inundatiile mortale din 2002- au facut Comisia Europeana sa lanseze Sistemul european de avertizare privind inundatiile, cu rolul de a da o alarma timpurie managerilor sistemelor de urgenta.


Dar saptamana trecuta, viteza si intensitatea inundatiilor din Germania - mai ales in orasele mici asezate langa parauri - au luat majoritatea oamenilor prin surprindere, scrie revista Science.& &


Fotografie aeriana cu raului Maas langa Arcen, in Olanda | Foto: EPA

,,Pur si simplu nu a fost timp", spune Hattermann. ,,Apoi, sigur, oamenii au fugit sa-si salveze masinile si alte bunuri si evident ca s-au intamplat lucruri rele".


In Olanda, decenii de pregatire par sa fi ajutat. Chiar daca raul Meuse, care trece prin Olanda si estul Belgiei, a batut un record de debit stabilit in 1993, a cauzat mult mai putine daune decat in alte parti. Un afluent al lui Meuse a inundat centrul orasului& Valkenburg, dar nu a fost inregistrat niciun deces.&


Autoritatile au fost mai bine pregatite si au putut comunica mai rapid cu oamenii, crede profesorul Jeroen Aerts, seful departamentului de risc climatic si hidrologic de la Universitatea Vrije din Amsterdam. ,,Am vazut mai bine valul venind si incotro se ducea", a spus Aerts pentru CNN.


Tara scoasa de sub ape


Olanda, tara fara munti - cel mai inalt varf al sau e intr-o insula din Caraibe, protectoratul Saba -, are o istorie ampla a managementului apei.


Succesul lor in confruntarea acestui dezastru poate sa ofere lumii un plan pentru gestionarea inundatiilor, mai ales ca incalzirea globala va face fenomenele extreme de ploaie sa fie mai comune.


Politicile olandeze menite sa faca ,,loc pentru rau" au largit si adancit canalele raului si au rezervat teren unde poate merge apa la inundatii. Au fost proiectate astfel de masuri pentru a reduce varfurile inundatiilor pe Meuse cu pana la 1 metru, spune, pentru Science, Nathalie Asselman, expert in managementul inundatiilor si consiliera a guvernului olandez la institutul de cercetare Deltares.&


Olanda s-a luptat cu raurile si marea umflate timp de aproape un mileniu. Trei mari fluvii europene: Rinul, Meuse si Scheldt, isi au deltele in Olanda, si mare parte din terenul acestei tari se afla sub nivelul marii. Guvernul olandez spune ca 60% din tara este la risc de inundatie. In esenta, mare parte din Tarile de Jos se scufunda.


Infrastructura lor de management al apei este printre cele mai bune din lume si cuprinde: ziduri uriase cu brate mobile, de marimea a doua terenuri de fotbal, dune de coasta care sunt consolidate cu 12 milioane metri cubi de nisip pe an, precum si politicile de a oferi spatiu fluviilor, mentionate mai sus.


Forta acestei infrastructuri sta in organizare. Olandezii au o ramura a guvernului dedicata exclusiv apei: Directoratul General pentru Managementul Apei, care gestioneaza aproximativ 1.500 de kilometri de aparari construite de om. In plus, la nivel local exista o retea de organisme alese, consilii a caror singura functie este managementul apei - de la inundatii la apa reziduala, spune Aerts.&


Primul astfel de ,,consiliu local al apei" a fost infiintat in Leiden, in 1255 - cam de-atunci tara a realizat ca are nevoie de un sistem robust de management al apei.


,,Oamenii au nevoie de o ora, nu mai mult"


Unii cercetatori examineaza felul in care oamenii raspund la avertismentele privind inundatiile. Dupa inundatiile din 2002 din estul Germaniei, Bruno Merz, hidrolog si inginer civil la Centrul Helmholtz din Potsdam al Centrului german de cercetare in geostiinte, a facut un sondaj printre rezidenti.&


O treime dintre oamenii care au primit avertismente legate de inundatii au spus ca ,,habar nu aveau" ce sa faca apoi cu aceasta informatie.


Acum, Merz vrea sa afle daca aceasta confuzie a contribuit la valul de decese din prezent. ,,Toate datele arata ca (..) atunci cand oamenii primesc un avertisment si-l iau in serios, se pot salva", spune el. ,,Au nevoie de o ora, nu mai mult".


Serviciul de management al urgentelor Copernicus spune ca a trimis mai mult de 25 de avertismente pentru regiuni specifice ale bazinelor Rinului si raului Meuse in zilele dinaintea inundatiilor, prin sistemul european de avertismente privind inundatiile - cu mult inainte ca ploile intense sa declanseze inundatiile rapide.


Dar putine din aceste avertismente timpurii par sa fi fost transmise la timp rezidentilor, care au fost luati prin surprindere, scrie CNN. Au aparut astfel intrebari daca lanturile de comunicare de la nivelul central-european catre regiuni functioneaza.


,,Cu siguranta a fost un blocaj serios in comunicare, ceea ce in unele cazuri a costat vieti umane", spune, pentru CNN, Jeff Da Costa, un cercetator doctorand in hidrometeorologie la Universitatea Reading in Marea Britanie.


Da Costa se concentreaza, in cercetarea sa, pe sistemele de avertisment privind inundatiile. Si casa parintilor sai din Luxemburg a fost afectata in weekend. El spune ca experientele ultimei saptamani arata ca este adesea un decalaj intre avertismentele legate de vreme extrema emise de cercetatori si actiunile pe care le iau autoritatile in teren.&


Unele dintre avertismente - inclusiv in Luxemburg- au fost emise numai dupa ce inundatiile deja lovisera, spune Da Costa.


Oamenii, inclusiv familia mea, au fost lasati pe cont propriu, fara indicatii despre ce sa faca si fara sa li se dea oportunitatea sa se pregateasca.

Cercetatorul Jeff Da Costa, pentru CNN:

Comments