Cine a ,,inventat" vata de zahar si cum a ajuns atat de populara
Una dintre bucuriile copilariei multora dintre noi a reprezentat-o vata de zahar sau vata pe bat, asa cum mai era ea cunoscuta. Aceasta ,,delicatesa" pufoasa, dulce si colorata continua si astazi sa bucure milioane de copii, iar pe noi, adultii, sa ne amintim de vremurile demult apuse si, de ce nu, sa le retraim savurand o vata de zahar la o plimbare prin parc.
De aceea, ne-am gandit sa-ti spunem mai multe lucruri interesante despre acest desert, multe dintre acestea nestiute pana acum.
Cine a inventat vata de zahar
Vata de zahar este un desert cu o vechime mai mare decat ti-ai putea inchipui. Mai exact, anul acesta va implini venerabila varsta de 125 de ani.
Vata de zahar a pornit de la o simpla gustare, care a fost servita pentru prima data in Nashville (Tennessee, SUA). Norisorul pufos din zahar s-a nascut in anul 1897, din ideea lui William James Morrison, un cunoscut dentist din orasul american, dar si autor de carti pentru copii.
El s-a gandit sa le ofere copiilor ceva deosebit de care sa se bucure, atat ei, cat si generatiile urmatoare de copii americani si nu numai. Si a reusit, asta pentru ca inventia sa avea sa devina un fenomen global!
Morrison si-a unit fortele cu cofetarul local John C. Wharton. Impreuna, cei doi au creat o masinarie care invartea zaharul incalzit intr-un vas, apoi il topea, iar in final il sufla printr-o sita fina, creand fire de zahar a caror textura semana cu vata.
Vata de zahar are diferite nume in functie de tara unde se comercializeaza. Spre exemplu, in Anglia se numeste ,,ata de gunoi", in timp ce in Australia si in Finlanda poarta denumirea de ,,ata dentara".
In Tarile de Jos, vata pe bat este cunoscuta sub numele de ,,suikerspin", care se traduce prin ,,paianjen de zahar". In schimb, in Franta se numeste ,,barbe a papa", ceea ce in traducere libera inseamna ,,barba lui tata".
Poate te intereseaza si cateva retete de deserturi fara zahar
Cum a devenit atat de populara vata de zahar
Cei doi inventatori ai vatei de zahar au avut nevoie de nu mai putin de sapte ani pentru a-si face cunoscuta inventia publicului larg. S-a intamplat in 1904, cu ocazia Targului Mondial de la St. Louis, unul dintre cele mai importante evenimente de profil ale acelor vremuri, care s-a intins pe durata a opt luni (aprilie-decembrie).
Cele peste 20 de milioane de viziatori au luat un prim contact cu vata de zahar a lui Morrison si Wharton, care la acel moment era cunoscuta sub denumirea de ,,ata de zana".
Spre incantarea celor doi, reactiile au fost dintre cele mai bune. Si asta, in ciuda pretului destul de piperat pentru acele vremuri. O vata pe bat s-a vandut atunci cu 25 de centi, o suma infima la prima vedere, insa care reprezenta jumatate din pretul biletului de intrare la targ.
Vata de zahar a devenit foarte repede atractiua targului, astfel ca pe toata durata evenimentului au fost vandute peste 68.000 de portii.
Astfel, Morrison si Wharton au castigat din micul lor business dulce putin peste 17.000 de dolari. In prtezent, aceasta suma ar echivala peste jumatate de milion de dolari.
Cine a realizat cea mai lunga vata de zahar din lume
O dovada a popularitatii de care se bucura la nivel mondial o reprezinta faptul ca vanzatorii ambulanti din China nu se rezuma doar la comercializarea clasicei vate pe bat.
Acestia au dus desertul la un alt nivel si realizeaza adevarate lucrari de arta din vata de zahar. Ei creeaza capodopere comestibile care infatiseaza flori si animale, folosind nimic altceva firele de vata de zahar.
Insa, performanta izbutita de un grup de 70 de cofetari din orasul turc Izmit se situeaza peste orice alta realizare in ,,domeniul" vatei de zahar.
Astfel, in iulie 2009, acestia au realizat cea mai lunga vata de zahar din lume. Ea a masurat nu mai putin de 1.400 de metri lungime si a cantarit 300 de kilograme. ,,Lucrarea" a necesitat sase ore de munca asidua si dimensiunile sale au fost echivalentul a circa 13 terenuri de fotbal!
Comments