Copaci rari si unicate in Maramures!
Salutam natura ce renaste!
Daca tot vine primavara si ne imbie sa fim parteneri la renasterea naturii, ar fi bine sa stim ce urmarim. Cu mici exceptii, devenite zone protejate, padurile seculare, strabune, cica dacice, au cam disparut. Munca silvica, dar si abuzurile, taierile masive inclusiv cele de dupa razboi, facute de SOVROM-uri, au adus repopulare cu specii „rentabile”. Prin urmare, avem paduri de foioase, de rasinoase sau mixte, dar cu exceptiile date de locuri greu accesibile, sunt paduri plantate. Insa avem in Maramures cateva specii protejate, considerate monumente ale naturii. In lista sunt surprize interesante, in unele cazuri sunt specii aduse aici de grofi, in altele sunt ramasite ale padurilor de odinioara. De dragul padurii, al informarii, le trecem in revista! Cu voia dvs, ne vom feri sa-i localizam, datorita evidentei atractii pentru lemn a poporului nostru…
o Tisa -Taxus baccata este un arbore putin inalt (15-20 m), putand ajunge la un diametru de pana la 3 m, insa ramane in stare de arbust. Se aseamana cu bradul, de care se deosebeste prin frunzele de o culoare mai verde, iar pe fata inferioara, verzi palide. Pe timpuri, lemnul de Tisa se mai folosea la obtinerea unor cuie care ajutau prin faptul ca acest lemn nu putea fi ros de nicio specie de insecte. In popor se zicea ca pana si umbra tisei este otravitoare. Se utiliza in vechime atat la prepararea otravurilor, cat si la prepararea unor leacuri, scrie wikipedia. Conform datelor detinute de Agentia pentru Protectia Mediului Maramures, intr-o lista a copacilor-monument al naturii, mai exista cinci copaci de tisa la noi!! „Fructul de tisa se numeste aril, care nu este otravitor. In localitatea Repedea, pe Jolob, se afla un exemplar deosebit de valoros avand o varsta de circa 1000 de ani”, ne spune montaniardul Ionica Pop.
o Quercus petraea, cunoscut ca stejarul irlandez, a fost o specie nativa a Europei, dar si in Anatolia si-n Iran. Este copacul national al Irlandei. S-a folosit in confectionarea de vapoare, dar si de mobilier sau de butoaie. Se spune ca lemnul are proprietati antimicrobiene. In anumite zone, din cauza fructificarii masive, taranii din Irlanda si nu numai, pastoreau animalele, porcii in special, sub acei stejari, toamna, pentru a-i ingrasa. Mai exista un singur asemenea stejar irlandez in Maramures!
o Quercus ceris – Stejarul Cer sau stejarul turcesc este o specie masiva, creste pana la 25-40 de metri si o grosime de doi metri diametru. Specia a existat si inaintea erei glaciare, cu 120.000 de ani in urma. In Maramures mai exista unul singur, conform listei.
o Stejarul pedunculat – Quercus robur sau Quercus pedunculata este un arbore din zona temperata, inalt, cu ramuri puternice, noduroase. Scoarta stejarului este brun-negricioasa, aspra, adanc brazdata, adapostind adesea o microfauna activa, conform Wikipedia. Scoarta de stejar este folosita din antichitate in tabacarie, deoarece contine mari cantitati de tanin, foarte eficienti in prelucrarea pielii. Cel mai batran stejar din Romania are aproape 900 de ani si se afla in Cajvana, Suceava si este si cel mai batran stejar din sud-estul Europei. Aparent, sunt doar trei asemenea stejari pedunculati in Maramures, desi se vorbeste de „padurea de stejar pedunculat” de la Fersig, ba si de pe Herea, intre Rona de Sus si Bistra.
o Castanul comestibil este un arbore foios, atingand frecvent inaltimea de 20-35 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea doi metri in diametru. Arbori foarte batrini pot ajunge la diametrul de 4 metri. Castanul comestibil ajunge varsta de 500-600 de ani. Cel mai mare copac cunoscut este Castagno dei Cento Cavalli (,,Castanul de o suta de cai") din Sicilia. Desi originar dintr-o zona cu climat mediteraneean, castanul comestibil se poate adapta si la alte doua tipuri de subclimate, cel de tip submediteraneean, precum in Banat, sau de tip temperat, dar moderat, in vaile protejate din jurul Baii Mari. Coaja arborelui este o sursa importanta de tanin. Si aici avem informatii contradictorii, aparent ar fi doar sase in Maramures, desi avem paduri, ce-i drept afectate grav de acel cancer, de la Somcuta la Tautii de Sus, Baia Mare, ori Baia Sprie.
o Cornul european (Cornus mas) este o specie nativa sudului Europei si sud-vestului Asiei. Creste in padurile de foioase din zonele de deal si munte. Fructele sunt comestibile, au gust astringent cand sunt consumate proaspete. Sunt folosite mai ales la producerea gemului, la pregatirea sosurilor similare sosului de merisoare. In Armenia, fructul este folosit la distilarea votcii. In Turcia este consumat cu sare in timpul verii. Fructele se coc spre sfarsitul verii si seamana cu fructele coapte de cafea. In Romania, fructele se folosesc la obtinerea de cornata. Ceaiul din coarnele uscate sau proaspete este antidiareic. Din scoarta sa se mai poate produce vopsea, iar din frunze se obtine tanin. Iar, ar fi unul singur in Maramures, desi sunt zone din judet, gen Negreia sau Remetea, de unde se culeg fructe inclusiv pentru o superba tuica de coarne. „Un corn monumental, pe care l-am gasit in Maramures, dateaza de pe vremea lui Stefan cel Mare si se afla in Sisesti”, spune montaniardul Ionica Pop.
o Chiparosul – Taxodium distichum este un conifer din familia Cupressaceae, nativ din sud-estul Statelor Unite. Puternic si dur, se adapteaza oricarui sol, inclusiv celui sarat, uscat sau mlastinos. Rezista foarte bine si la poluare. Amerindienii foloseau chiparosul pentru sicrie, tobe si canoe! Aparent, avem trei asemenea copaci in Maramures!!
o Ginkgo biloba este ultimul supravietuitor al familiei Ginkgophyta, nativ din China. Este larg cultivat acolo datorita proprietatilor medicinale. Sunt copaci mari, ajung la 20-35 de metri, unii la 50 de metri. In Hiroshima, Japonia, sunt sase asemenea copaci care au supravietuit bombei nucleare lansate in 1945 si sunt in viata. Ginko este una din speciile cele mai cercetate pentru efectul medicinal, de la oprirea imbatranirii la incetinirea Alzheimer etc. Alte studii au aratat contrariul, spun ca nu s-a dovedit nici un efect benefic. Avem un singur exemplar in Maramures!
o Platanus occidentalis – paltinul poate ajunge la 53 metri inaltime si la 4 metri diametru. Avem un singur asemenea platan crescut natural in Maramures, separat de cei plantati de o vreme in orase. Montaniardul ne spune cu totul altceva, din viata, de la fata locului… Ceea ce avem noi aici este Acer pseudoplatanus, cel de munte, nu cel american. Paltinul de munte – Acer pseudoplatanus este un arbore din familia aceraceelor, cu lemnul alb, foarte rezistent, elastic si fin, folosit la fabricarea mobilei si a instrumentelor muzicale. In samanism, paltinul este considerat ca arborele cu cea mai inalta vibratie sonora.Denumit si ,,paltinul care canta", arborele matur are mare cautare printre lautarii din Bihor, din el sunt confectionate celebrele viori cu goarna. Avem, teoretic, unul singur in Maramures.
o Pinul negru – Pinus nigra este o specie de pin intalnita in Europa. Are o inaltime de pana la 50 m si un diametru de 1 – 1,5 m. Provine din Turcia, este un conifer considerat invaziv in Noua Zeelanda, dar la noi in Maramures am avea un singur exemplar. „In caldarile glaciare din Muntii Rodnei (Zanoaga Mare, Caldarea Gargalau si Lala Mare vegeteaza, printre palcurile de jneapan (Pinus montana), un relict glaciar, zambrul (Pinus cembra). Apoi, avem jneapanu (Pinus montana) suprafete compacte se afla in Parcul Natural Muntii Maramuresului, in arealul Jupania”, ne spune iubitorul de natura. Zambrul este un adevarat alpinist al padurii, spre deosebire de mare parte dintre specii, el urca pana la 2000 metri altitudine.
o Sequoia sunt printre cele mai inalte forme de viata de pe Pamant si cresc natural in padurile din Sierra Nevada, California, la o altitudine de peste 2000 de metri. Acesti arbori gigantici au fost botezati dupa numele unui sef de trib local, Sequoyah, inventatorul primului alfabet fonetic al indienilor cherokee. Arborii Giant Sequoia pot creste pana la 9 m diametru si cel putin 76 m inaltime. Pot trai pana la 3000 de ani. Mai multe exemplare de Sequoia au fost plantate pe meleagurile noastre, cel mai impunator este in muntii Apuseni, Oradea are trei arbori giganti. Avem unul si-n Maramures.
o Teiul argintiu -Tilia tomentosa, nativ in sud-estul Europei, dar si al Asiei. Teiul lui Eminescu are 500 de ani si se gaseste in parcul Copou din Iasi. Avem noua asemenea tei in Maramures.
o Artarul – Acer negundo se gaseste in grup in Maramures, e o specie nativa in America de Nord. Creste repede, traieste putin, Uneori e considerata specie invaziva. Amerindienii faceau din el arcuri, farfurii, tobe sau fluiere. Seva artarului e folosita pentru a se face un celebru sirop, folosit azi in bucatarii, dar inainte indienii faceau bomboane pe bat din el, uneori in mijloc aveau organe fierte.
o Tuia – Thuja occidentalis e un conifer vesnic verde, nativ din estul Canadei. E larg cultivat ca planta ornamentala. In Maramures se gasesc doi naturali. Cei ornamentali au suferit, prin experimente, diferite mutatii, exista azi peste 300 de variante de tuia, cu diverse variatii de culoare, forma sau marime. Seva sa e folosita pentru produse de curatenie, dezinfectanti, insecticide, sapunuri.
„In Maramures.vegeteaza trei specii: Sorbus domestica, Sorbus torminalis si sorbus aucuparia. Exemplare de sorbus domestica se afla in zona Valenii Somcutei – Buciumi, un exemplar a fost declarat monument al naturii, din pacate a fost trasnit. Fructele sunt comestibile, iar localnicii isi fac horinca din ele”, spune Ionica Pop.
Maramuresul mai are specii protejate de grup, chiar daca nu mai vorbim de raritati, de un exemplar, doua. Sunt protejati pentru importanta lor in natura, dar si pentru a nu intra sub drujba omului de bine. E un inceput insa in a baga in seama copacul, natura. Dupa cum ati obervat, omul a convietuit, din cele mai vechi timpuri, cu padurea, cu copacii. L-a facut butoaie, viori, fluiere, sirop sau horinca… Buna convietuire a durat insa pana la industrializare…
Post-ul Copaci rari si unicate in Maramures! apare prima data in Graiul Maramuresului - Cotidian independent al judetului Maramures.
Comments