Cum ar trebui ventilate scolile pentru a preveni imbolnavirea cu COVID-19. Explicatiile arhitectului Bogdan Fezi

Cum ar trebui ventilate scolile pentru a

Cum ar trebui ventilate scolile pentru a preveni imbolnavirea cu COVID-19. Explicatiile arhitectului...


Arhitectul Bogdan Fezi a realizat un studiu stiintific publicat intr-o prestigioasa revista internationala care prezinta felul in care ar trebui facuta ventilarea salilor de clasa pentru a preveni infectia cu noul coronavirus. Acesta explica pentru Libertatea si cum ar trebui schimbate regulile de constructie a cladirilor de locuit si de birouri, mobilitatea urbana si grija pentru spatiile verzi pentru prevenirea urmatoarelor pandemii.


Majoritatea scolilor se deschid pe 14 septembrie, cu masuri de precautie, dar si cu multa ingrijorare. Lumea intreaga pare sa fi devenit un laborator cu experimente. Exista specialisti in acest laborator global care au studiat indeaproape masurile ce trebuie luate dupa ce elevii se intorc in banci, ca scolile sa nu devina focare.&


Sunt studii epidemiologice care spun ca in institutiile de invatamant trebuie sa schimbi de trei ori aerul intr-o ora. Daca faci asta, studiile lor arata ca echivaleaza cu a vaccina intre 50 si 60% din populatia scolara.

Arhitectul Bogdan Fezi:
Bogdan Fezi

Acesta a realizat cercetarea ,,Health engafed architecture in the context of COVID-19" (,,Arhitectura orientata catre sanatate in contextul COVID-19), publicata in prestigioasa revista stiintifica Journal of Green Building si prezinta cativa pasi simpli ce ar trebui urmati.&


8 minute sunt recomandate de studii

De pilda, un punct foarte discutat in lume este modul de ventilare al scolilor care in alte tari este reglementat exact. ,,In Romania se spune ca spatiile de invatamant trebuie ventilate <>. In Franta, Germania, Elvetia se spune ca trebuie aerisit jumatate de ora minimum inainte de cursuri, jumatate de ora dupa cursuri si in timpul pauzelor cel putin 5 minute", spune arhitectul. Insa depinde cati copii sunt in clase.


"Studiile arata ca daca ai incarcare maxima, ar trebui sa aerisesti cam 8 minute, 5 este insuficient. Indiferent de vara sau iarna. Daca e iarna, e recomandat sa fie scosi copiii din clase, sa nu se faca prea frig.

Arhitectul Bogdan Fezi:
Nu au gasit deschidere pentru dialog la autoritatile noastre

Bogdan Fezi impreuna cu colegii sai de la Ordinul Arhitectilor din Romania au incercat sa discute cu autoritatile pentru a le prezenta solutiile si modul de implementare, dar nu li s-a deschis nicio usa de dialog.&


Practic, in cazul scolilor romanesti nu exista recomandari clare cu privire la ferestre sau la aerisirea claselor, asa cum exista prezentat in detaliu in legislatia altor tari.


Scola Gimnaziala "Sfanta Treime" din Bucuresti. Foto Hepta

,,Normativele lor spun exact care este suprafata ferestrelor care trebuie deschise si se specifica faptul ca trebuie deschise complet. Or aceasta modificare se poate face de catre minister, nici nu trebuie legiferata, e nevoie doar de un ordin de ministru", explica Bogdan Fezi.&


<strong>In plus, spune el, ventilarea prin oscilarea ferestrelor este in mare masura ineficienta si ca ventilarea se poate realiza si prin mijloace mecanice, cum ar fi ventilatoarele sau ventilatoarele cu dublu flux. </strong><br>


Constructii sanatoase&

Nu e prima oara cand arhitectii, constructorii si medicii lucreaza umar la umar in cursa impotriva pandemiilor. Pana la descoperirea antibioticelor care sa lupte cu tuberculoza, arhitectii si urbanistii au cautat in paralel cu medicii solutii pentru a scapa de boala.&


<strong>Practic, in urma cu peste 120 de ani, oamenii stiau care sunt casele care te pot imbolnavi: cele fara lumina. Si au venit cu recomandarea ferestrelor largi si cu regula de distantare a constructiilor, adica doua cladiri trebuiau facute la o distanta egala sau mai mare cu inaltimea primei dintre ele, ca razele soarelui sa poata patrunde in casa si aerul sa circule. </strong><br>


,,In 1904, la primul congres international de igiena a cladirilor tinut la Paris, la care Romania este prezenta de profesorul Davidescu, sunt prezentate studiile realizare de francezi si nemti cu privire la zonele unde se moare mai mult de TBC. Studiile arata in ce cladire stateau, la ce etaj si cata lumina au avut, cat de ventilate erau camerele, studii foarte documentate. Acolo unde nu aveau lumina se imbolnaveau mai usor, fiindca bacilul este ucis de soare", explica arhitectul.&


Cladirile care blocheaza casele, interzise din 1900, permise astazi

Cercetatorii in domeniul arhitecturii au inceput din nou sa discute despre legatura dintre densitatea urbana si bolile transmise prin aer in ultimii zece ani, din cauza amenintarii zoonozelor, a virusilor transmisi de la animal la om, virusi care au potential de pandemie. Asa cum este si noul coronavirus.& &


,,Este clar, unde densitatea urbana este mai mare, mor mai multi, raportat la numarul de locuitori. Sunt lucruri care se stiu de la 1900, faptul ca e nevoie de case ventilate, aerisire, si astea nu se pot asigura in imobilele inghesuite. E motivul pentru care au cerut spatii intre case, nu se construiau imobile mai apropiate de inaltimea cladirii. Acum in special in Bucuresti sau in alte orase din tara, specula imobiliara duce la uitarea acestor elemente. Numai ca in contextul actual, acest aspect este unul de viata si de moarte", mai spune arhitectul.&


Orasele viitorului ar trebui sa fie mari si aerisite

Ne intrebam de ceva vreme daca viata noastra va mai fi la fel. Cert este ca arhitectii s-au intrebat daca asezarile umane vor trebui sa mai fie la fel. ,,Solutia urbana pentru reducerea raspandirii pandemiei prezente si al posibilelor pandemii viitoare este reducerea densitatii urbane masurate prin coeficientul de Utilizare a Terenului din planurile de urbanism in curs de aprobare si din viitoarele planuri de urbanism", se arata in studiu.&


<strong>Cu alte cuvinte, ar trebui sa se construiasca ansambluri rezidentiale mai mici ca dimensiuni si sa fie incurajate spatiile publice printre cladiri. </strong><br>


O alta recomandare ar fi reducerea dimensiunilor spatiilor comerciale si incurajarea comertului de proximitate, promovarea spatiilor verzi.&


Ar fi important ca oamenii sa stea mai putin in trafic, serviciul si scolile copiilor sa fie mai aproape de casa, asta insemnand cartiere cu functiuni mixte. Totodata, sunt recomandate mijloacele alternative de transport, cum ar fi bicicleta, shared mobility, robo-taxiuri si acolo unde se poate, mersul pe jos.


Comments