Cum se racoresc atletii la cele mai calde Jocuri Olimpice din istorie

Cum se racoresc atletii la cele mai calde

Cum se racoresc atletii la cele mai calde Jocuri Olimpice din istorie


Ultima oara cand Jocurile Olimpice au avut loc la Tokyo, in 1964, s-au desfasurat in octombrie, nu in timpul verii. Nu intamplator. Temperaturile erau mari atunci, dar sunt si mai mari astazi in metropola japoneza. Acestea sunt, fara indoiala, cele mai fierbinti - literal - Jocuri Olimpice din istorie.


Verile japoneze sunt cunoscute pentru amestecul apasator si uneori fatal intre caldura si umiditate. In 2018 si 2019, in perioada 15 iulie - 15 august, peste o mie de oameni au murit din cauze asociate caldurii. Dintre acestea, 150 de cazuri au fost in Tokyo. Alte zeci de mii de oameni au ajuns la spital din cauza temperaturilor extreme, potrivit New York Times.&


Program dictat de televiziunile americane


Luand in considerare caldura din Japonia, organizatorii Jocurilor Olimpice din 1964 au setat ca data de incepere a competitiilor 10 octombrie. Anul acesta insa, caldura nu a mai fost luata in considerare, asa ca ceremonia de deschidere a JO a avut loc la 23 iulie.&


Dupa cum explica New York Times, intr-un articol anticipativ din decembrie 2019, motivul a fost unul de ordin financiar.


,,In esenta, asa au dictat televiziunile americane", spunea Dick Pound, un membru al Comitetului Olimpic si fost sef al comitetului responsabil de negocierile cu televiziunile. Conform mediei internationale Pound este unul dintre cei mai influenti oameni din olimpism, vazut intotdeauna ca o varianta la conducerea oficiala a CIO.


Oficial, calendarul olimpic este dictat de Comitetul Olimpic International. Dar pentru ca trei sferturi din veniturile COI vin din drepturile TV, si aproximativ jumatate din aceste drepturi sunt platite de televiziunea americana NBC, atunci calendarul sporturilor americane dicteaza programarea Jocurilor Olimpice. Baseball-ul si fotbalul american domina ecranele televiziunilor americane in septembrie si octombrie. Pe de alta parte, iulie si august sunt relativ goale.


La latitudinea sa, Tokyo este unul dintre cele mai calde orase din lume in lunile de vara, spune Masahide Kimoto, profesor de meteorologie la Universitatea din Tokyo, citat de New York Times. Vanturile calde dinspre sud si aerul umed dinspre mare fac ca Tokyo sa fie si extrem de umed.&


Din 1900, temperatura medie anuala aici a crescut cu 2,86 de grade Celsius, de trei ori mai mult decat media globala. Cercetarile au aratat ca asta se intampla din cauza modificarilor asupra folosirii terenului; urbanizarea a creat aici a doua cea mai mare arie metropolitana din lume si o insula urbana de caldura, scrie The Conversation. Asta capteaza caldura ziua si duce la temperaturi mari si in timpul noptii.


O femeie se protejeaza de temperaturile ridicate din Tokyo cu o umbrela | Foto: EPA

Impactul caldurii asupra atletilor


In timpul practicarii unui sport, intre 75% si 80% din energia consumata de corp este eliberata drept caldura, explica Mike Tipton si Jo Corbett, cercetatori la Universitatea Portsmouth intr-o analiza pentru The Conversation.&


In mod normal, putem scapa de aceasta caldura daca o pierdem intr-un mediu rece. De aceea, temperatura ideala pentru sporturile de anduranta este de 11 grade Celsius.&


Cand temperatura aerului se apropie de temperatura pielii (intre 30 si 35 de grade), singura cale pentru pierderea caldurii este evaporarea transpiratiei. Asta devine mult mai dificil cu cat sunt mai multi vaporii de apa in aer. Intr-un mediu cald si umed, corpul se chinuie mult sa piarda caldura generata prin exercitiu fizic.


Supraincalzirea compromite functionarea muschilor, inimii si circulatiei, efecte accentuate de deshidratarea cauzata de transpiratie.


Prin urmare, ar fi surprinzator sa vedem recorduri mondiale la evenimentele de anduranta de la Tokyo, din cauza caldurii si a umiditatii.


Chiar si statul pur si simplu in caldura pentru mai mult timp poate sa afecteze negativ controlul presiunii arteriale - asa cum i s-a intamplat sportivei ruse Svetlana Gomboeva, concurenta la tirul cu arcul.


Sportiva rusa Svetlana Gomboeva a lesinat din cauza caldurii in timpul concursului preliminar feminin de tir cu arcul | Foto: Profimedia

Caldura poate, de asemenea, afecta functia cognitiva, mai ales sarcinile complexe: abilitatea de a ne mentine atentia si memoria pe termen scurt. Ne poate influenta negativ starea de spirit si confort, precum si agrava senzatia de oboseala.


Stresul termic excesiv


Sentimentul de caldura sau raspunsul corpului asociat cu expunerea la caldura, precum transpiratia, poate sa ne distraga atentia, afectand concentrarea. Ceea ce, desigur, poate afecta performanta atat in sporturi, cat si in alte domenii unde sunt necesare atentie si concentrare.


Mai grav, combinatia de temperaturi inalte, umiditate crescuta, alaturi de un nivel inalt de caldura radiata direct de la soare creeaza ceea ce specialistii numesc stres termic excesiv.&


Prin urmare, temperatura ta, de regula undeva la 37?C, poate creste necontrolat. Studiile au aratat ca astfel de conditii ar trebui sa duca la anularea competitiilor, potrivit ghidurilor internationale.


In caz contrar, sportivii se confrunta cu un risc inalt de afectiuni cauzate de caldura: de la crampe si lesin pana la epuizare si insolatie, care pot sa aiba efecte pe termen lung si consecinte la nivelul mai multor organe.&


Atletul sud-coreean Kang Chae-young si-a pus o punga de gheata pe cap, pentru a face fata temperaturilor ridicate | Foto: EPA

Prima din posibilele strategii de a face fata este aceea de a reprograma competitiile in regiuni mai reci sau atunci cand este mai racoare in timpul zilei.&


Probele de tip maraton si competitiile de fotbal au fost, astfel, mutate la Sapporo, unde este mai rece cu 6 grade decat la Tokyo. (Clima insulara de la Tokyo inseamna ca nu exista ore din zi cu temperaturi suficient de bune in capitala).


Mutarea curselor lungi de atletism la Sapporo a fost un raspuns direct la ceea ce se intamplase la Campionatul mondial de atletism de la Doha, tinut in septembrie 2019, cand 40% din concurentii la maraton au parasit competitia din cauza temperaturilor inalte.


Alte strategii includ consumul de bauturi din gheata sfaramata (slushies) sau racorirea mainilor cu dispozitive precum manusile de racire. Sunt, de asemenea, folosite si vestele cu gheata sau parasolarele, scrie The Conversation.


Sportivii s-au antrenat la temperaturi inalte pentru a se adapta


Esentiala este aclimatizarea (in teren sau in laborator). Pentru a se adapta fiziolog si psihologic la caldura, sportivii trebuie sa se antreneze in mod repetat sub conditii asemanatoare de temperaturi inalte.&


<strong>Reprezentantii Marii Britanii, la hochei, rugby sau triatlon </strong><a href="https://www.skysports.com/olympics/news/15234/12359904"><strong>au petrecut </strong></a><strong>saptamani bune antrenandu-se in corturi de tip sera - laboratoare individuale de aclimatizare pregatite pentru a fi folosite intr-un mod sigur si din perspectiva pandemiei COVID-19.</strong>


Alti sportivi au fost folosit bai fierbinti postantrenament pentru a stimula procesele de aclimatizare.


Solutii gasite de organizatori


Chiar daca spectatorii lipsesc de la Jocurile Olimpice, din cauza pandemiei, multe din tehnologiile si ideile dezvoltate inainte de Jocurile Olimpice ar putea avea aplicatii mai largi pentru a ajuta orasele sa se ,,racoreasca" in timpul valurilor de caldura, asa cum se intampla in prezent si in sud-estul Europei, care traverseaza zilele acestea unul din cele mai mari valuri de caldura din ultimele decenii.


<strong>Vopsea speciala care blocheaza razele solare, de exemplu, a fost aplicata pe diferite suprafete, in special pe cele susceptibile la lumina solara, </strong><a href="https://www.bbc.com/future/article/20210728-how-tokyo-is-cooling-down-for-the-olympics"><strong>scrie</strong></a><strong> BBC. </strong>


Guvernul metropolitan din Tokyo a spus ca aceasta vopsea poate reduce caldura pe asfalt cu pana la 8 grade. Vopseaua a fost initial dezvoltata de NASA pentru a ajuta astronautii sa se racoreasca in navele spatiale. A fost folosita de ceva vreme in locuinte, dar, anterior, nu si pe o infrastructura precum cea necesara pentru a gazdui Jocurile Olimpice si Paralimpice.&


<strong>Straturile de vopsea impotriva caldurii sunt o veche practica umana, albastrul hainelor tuaregilor din desert sau, mai aproape de noi, albul si albastrul caselor grecesti sunt forma traditionala a rezistentei la soare.</strong>


Stadionul national din Japonia a fost, de asemenea, construit cu mai multe resurse naturale si lemn decat majoritatea arhitecturii moderne, in parte pentru a reduce absorbtia caldurii de catre metale. Designul unic al stadionului a fost planificat in mod specific pentru a facilita fluxurile de aer, mai scrie BBC.


Majoritatea competitiilor au loc in aria metropolitana din Tokyo, in sali sau arene interioare, care pot fi racite cu aer conditionat. Insa folosirea intensiva a aparatelor de aer conditionat ar putea fi problematica din cauza impactului asupra mediului.


Prin urmare, organizatorii Jocurilor Olimpice au cerut inginerilor sa gaseasca solutii mai prietenoase cu mediul pentru managementul caldurii.


Compania Takasago Thermal Engineering, de exemplu, a fost aleasa sa instaleze noile sisteme de management al caldurii la noul stadion Ariake, unde au loc competitiile olimpice si paralimpice de volei si baschet.


Compania a folosit mai multe tehnologii de aer ,,verde" pentru a crea spatii confortabile si a reduce, simultan, impactul asupra mediului. O astfel de inovatie este un nou sistem de aer conditionat prin ,,inductie in spirala". Acesta impinge aerul rece intr-o formatiune de spirala direct spre nivelurile mai joase ale incaperii (arenei), unde este mai probabil sa se afle oameni.


Acest flux de aer in spirala ajuta la mixul mai eficient al aerului, reducand cu 40% cantitatea de energie necesara pentru a raci o camera, fata de sistemele conventionale de aer conditionat.


Comments