Cum se vor calcula salariile si sporurile bugetarilor dupa noua lege a salarizarii unitare. Efortul...

Legea salarizarii unitare ar urma sa aiba la baza sapte principii si presupune cresterea anvelopei salariale cu 14 miliarde de lei pana in 2021, iar cresterea procentuala a masei salariale totale in sector public, in perioada 2016-2021 va fi de 29,1%, a afirmat ministrul Muncii, Dragos Pislaru, dupa consultarea cu liderii confederatiilor sindicale pe tema legii salarizarii unitare.

"Am lucrat cu Ministerul Finantelor pentru a vedea sustenabilitatea in materie de alocari financiare pentru perioada urmatoare si am venit cu o propunere de anvelopa de 14 miliarde de lei pentru perioada pana in 2021, ceea ce ar insemna o crestere a masei salariale totale in sectorul public de 29,1%", a spus Dragos Pislaru, citat de Agerpres.

Potrivit documentului prezentat sindicatelor, finantarea trebuie sa fie sustenabila si sa nu puna in pericol macro-echilibrul bugetar. Trebuie respectate constrangerile cadrului bugetar pe termen mediu agreat cu Comisia Europeana.

Conform documentului, scenariul realist pentru cresterile salariale din urmatorii 5 ani presupune o alocare bugetara de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului masurilor din 2016 (OUG 20 si OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depasire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie deficit bugetar mai mare de 3%, fie taxe mai mari.

Astfel, anvelopa salariala ar urma sa creasca de la 57 miliarde de lei in 2016, la 60,1 miliarde de lei in 2017, la 62,9 miliarde de lei in 2018, la 66,2 miliarde de lei in 2019, apoi la 70,2 miliarde de lei in 2020 si la 73,6 miliarde de lei in 2021.

"In aceea ce priveste principiile, ele sunt in numar de 7 si sunt foarte importante: definirea cadrului de finantare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalarile intre familiile ocupationale si in interiorul familiilor ocupationale si modul in care plecam de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordam beneficiile nesalariale si respectiv salariul minim ca referinta a salarizarii unitare si respectiv raportul maxim si minim in salarizarea in sectorul public", a spus Dragos Pislaru.

In document se precizeaza ca reforma nu inseamna disponibilizari si ca reforma include regandirea anumitor structuri pentru cresterea eficientei (angajatii trec de la lucrul cu hartii la lucrul cu oamenii - debirocratizare).

De asemenea, documentul arata ca reforma nu vizeaza taierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora si incurajarea performantei. Principiul de baza este ca sistemul de salarizare se bazeaza pe salariul de baza, iar sporurile se adauga marginal la acesta.

Sporurile se consolideaza in doua mari categorii: sporul de conditii: in suma nominala - nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de baza (se elimina discriminarea la conditii de munca egale, sporuri inegale); sporul de performanta: pana la 30% din salariul de baza. Ponderea sporului in castigul net va fi mai mica la functiile de executie decat la cele de decizie, pentru echitate.

O alta tema abordata in cadrul discutiilor a fost cea a procesului de elaborare si a calendarului, urmand ca in perioada urmatoare Ministerul Muncii sa primeasca un feedback din partea sindicatelor cu privire la principiile propuse. Pe data de 28 septembrie urmeaza a fi organizat Consiliul National Tripartit sub coordonarea primului ministru pentru a se ajunge la un acord pe tema principiilor.

Comments