Decizia magistratilor din Vaslui in privinta actiunilor de protest, dupa ce au adoptat "Memorandumul...

Conducerea Tribunalului Vaslui a anunţat activitatea de judecată în instanţă, în această perioadă, se desfăşoară în condiţii normale, nefiind adoptate măsuri  de suspendare a judecăţii anumitor tipuri de cauze sau de întrerupere a şedinţelor de judecată.

”Judecătorii Tribunalului Vaslui au adoptat în unanimitate „Memorandumul privind Justiţia” întocmit de asociaţiile profesionale ale magistraţilor, anexat prezentului comunicat, precum şi susţinerea demersurilor iniţiate de aceste asociaţii în vederea concretizării obiectivelor stabilite în memorandum”, a precizat preşedintele Tribunalului Vaslui, judecător Diana Elena Sârghi.

În unanimitate, judecătorii Tribunalului Vaslui au hotărât prorogarea discuţiei privind iniţierea unor forme drastice de protest pentru o perioadă rezonabilă de timp, în funcţie de reacţia celorlalte puteri la solicitările generale ale judecătorilor. 

Nemulţumirile judecătorilor români

Ca urmare a problemelor curente ce afecteaza sistemul judiciar, asociatiile profesionale ale magistraţilor au înaintat spre instanţele şi parchetele din ţară un memorandum pentru a fi aprobat in Adunarile Generale din perioada 5-16 septembrie 2016. Asociaţiile profesionale ale magistraţilor anunţă că au iniţiat acest demers urmare a nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiţiei din 2009 şi a adăugării unor probleme suplimentare, a scăderii dramatice a încrederii în justiţie într-un singur an cu 13%, a viziunii reductive a justiţiei, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupţiei”, eroare preluată şi în MCV. 

De asemenea, este invocat refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a-şi îndeplini efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraţilor, în situaţii precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, criticile aduse de actori importanţi în actul de justiţie, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenţei dintre justiţie şi serviciile de informaţii,

Magistraţii sunt nemulţumiţi şi de nerezolvarea promovării într-un mod transparent în funcţiile de conducere şi la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, a inexistenţei unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleşi, precum şi de numirile politice în funcţiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Judecătorii şi procurorii sunt nemulţumiţi de subfinanţarea sistemului de justiţie, de condiţiile de muncă în multe instanţe şi parchete, de salarizarea inechitabilă şi discriminatori, dar şi de disfuncţionalităţile create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală,   

Magistraţii implementarea următoarelor măsuri:

1. Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul.

2. Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate.

3. Respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare.

4. Garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar.

5. În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia.

6. Proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

7. Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experţilor consultaţi şi a tuturor ONG-urilor şi instituţiilor consultate cu privire la sistemul de justiţie din România.

8. Asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.

9. Preluarea efectivă a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanţelor de către ÎCCJ, aşa cum prevede legea.

10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce priveşte procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituţii.

11. Revizuirea competenţelor Inspecţiei Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenţei magistraţilor şi vicierea actului de justiţie prin exercitarea/declanşarea unor verificări similare controlului judiciar.

12. Asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora.

13. Crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale.

14. Respectarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie în acord cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniştrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislaţiei interne.

15. Garantarea independenţei funcţionale a procurorului, atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti.

16. Relaţia dintre justiţie şi orice altă putere sau instituţie a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze şi să publice toate hotărârile acestei instituţii care au efect asupra activităţii procurorilor sau judecătorilor.

17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii.

Magistraţii anunţă că ”îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică”.

Comments