DESCOPERA ROMANIA Cel mai tare film de

DESCOPERA ROMANIA – Cel mai tare film de promovarea nationala, realizat de un irlandez din Maramur...

DESCOPERĂ ROMÂNIA. Pas cu pas, un irlandez ne deschide poarta către ceva ce e al nostru: universul meșterilor care transformă fierul, lemnul sau blana de oaie, în lucruri unice. Călătoria lui Peter Hurley continuă, iar noi descoperim odată cu el România.

Povestea lui Peter Hurley, irlandezul venit să descopere România nu e una simplă, a unui călător într-o țară pe care nu o cunoaște. E o poveste a unui om, căruia locurile, oamenii, tradițiile și mai ales trăirile i-au oferit cel mai de preț dar după viață.

El a plecat pe jos de la Săpânța spre București, să descopere dacă românii sunt la fel de omenoși precum se spune. “În România există o străvechime pe care încă o simți. Unii zic că e tradiție, dar pentru mine e mai mult decât e o tradiție, e o tradiție vie și străveche”, spune Peter Hurley.

Dintr-o călătorie personală, calea irlandezului, îndrăgostit de România, s-a transformat într-o călătorie inițiatică. Scrie, mai apoi, o carte în care ne mărturisește această cunoaștere. Am reluat împreună călătoria sa pentru a descoperi întâmplările ce l-au însoțit de-a lungul unui drum ce i-a schimbat viața.

Primul popas îl face într-un loc ce a aprins imaginația și nopțile meșterilor fierari. La hotarul dintre secole, fierarii și potcovarii, meșteșugari nelipsiți odinioară din satele românești, sunt tot mai rari.

“Tineretul nu vrea să mai facă această meserie. În Săpânța, pe timpul lui Ceaușescu, erau cai la toate casele, acum oamenii au vândut din cai, au înlocuit animalele cu tractoarele. Au mai rămas vreo 40 de perechi de cai, pe care îi folosesc la câmp, la pădure”, spune Ioan Barani, fierar, unul dintre românii care l-au găzduit pe Peter Hurley.

Dacă lucrarea fierului se face brutal și grăbit, fără a se ține seama de anumite “soroace” firești, în cazul prefacerii lemnului, graba nu mai există, decât cel mult pentru o nevoie de moment, ce face parte din ispite aflate sub semnul devenirii și al vremuirii.

“Sunt sculptor de 42 de ani. Mi-a fost drag lemnul, la fel ca muzica, pentru că sunt și cântăreț. Omul dacă are dragoste de ceva, nu poate să îl oprească nimeni. Ești pornit, oricine, orice și-ar spune, te gândești numai acolo, ca atunci când ești îndrăgostit de-o fată, doar la ea te gândești. Am lucrări făcute și în Polonia, Anglia, peste Prut, tot felul de sculpturi care există în lumea astea, pe toate le fac”, povestește cu drag despre ce știe să facă de o viață întreagă, Ilie Bența, sculptor și muzicant, în timp ce șlefuiește lemnul pe care îl va transforma într-o poartă tradițională maramureșeană.

Ilie și Ion Bența, frați gemeni, au iubit și lemnul, dar și muzica, mai mult ca orice pe lumea asta. Și ei sunt români care i-au arătat unui irlandez că frumusețea unei țări nu stă doar în resursele sale, ci mai ales în oameni. “Eu iubesc lemnul pentru că este cea mai importantă materie din toată lumea. Lemnul este sănătos, lemnul respiră. Unde vezi gard făcut din fier și marmură, acolo e cimitir, nu mai e casa omului”, mai spune Ilie Bența.

Țăranul credincios din trecut, dar și cel de azi, mai ales cel care lucrează în lemn, simte că trăiește și creează în interiorul lumii create de Dumnezeu, Făcătorul Cerului și al Pământului. Și în viață, dar mai ales în basm, într-o călătorie, relația fundamentală dintre om și divin se adâncește sau se desparte.

Drumul făcut pe jos de la Cimitirul Vesel din Săpânța spre Muzeul Țăranului Român din București devine un fel de pelerinaj. Peter Hurley poartă un mesaj de la cel mai faimos cimitir a unui sat viu către instituția creată pentru a-l onora.

În drumul său, Peter mai face o oprire: în casa lui Vasile Șușca, artist popular.

“Masca este o structură precreștină, păgână. În aducerea în scenă a perioadei precreștine, s-a făcut teatrul popular, cu text ritmat. Sunt peste 20 de personaje, printre care o singură femeie, Fecioara, și restul sunt: magii, Iisus, păstorii etc. și, la sfârșit, am zis cum să facem să aducem masca veche. A fost folosită mai mult pentru oamenii timizi, pudici”, povestește Vasile Șușca despre tainele ascunse în arta creatorilor de măști populare. Cu asta își ocupă cea mai mare parte a timpului, iar din mâinile sale ies adevărate minuni.

“S-a întâmplat un lucru foarte frumos, acesta este România rurală. Nu e călătoria lui Peter Hurley, eu am căutat și am găsit un basm viu”, spune Peter, în drumul său spre alte locuri pe care le va descoperi din țara de care s-a îndrăgostit.

Sursa info

Comments