Dublarea "gaurii" din bugetul Romaniei, pe timp de pandemie, poate avea efecte in buzunarele cetaten...


Deficitul bugetar s-a situat la 26,8 miliarde de lei in primele patru luni din 2020, echivalentul a 2,48% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 1,1% in aceeasi perioada a anului trecut. Peste 17 miliarde de lei sunt cheltuielile legate de pandemie si de stimulentele economice adoptate de Guvern.


Bugetul statului a trecut printr-un veritabil asalt in perioada pandemiei. Mai mult de 11,1 miliarde de lei reprezinta facilitatile fiscale amanate de stat, alte 3,11 miliarde de lei sunt restituirile de TVA, in vreme ce 3,15 miliarde de lei sunt cheltuielile legate de pandemie.


Venituri de 98 de miliarde de lei, cheltuieli de 125 de miliarde

Veniturile s-au situat la 98,21 miliarde de lei, cu 1,3% mai putin decat in primele patru luni din 2019. In schimb, cheltuielile bugetare s-au ridicat la 125,03 miliarde de lei, in urcare cu 12,7%.


Cheltuielile de personal au fost de 35,07 miliarde de lei, in crestere cu 6%, din cauza majorarilor de salarii pentru bugetari. Cu bunurile si serviciile s-au cheltuit 16,7 miliarde de lei, in crestere cu 19,5%.


Asistenta sociala a costat 43,72 de miliarde de lei, in crestere cu 17,2%. In acest capitol statul include si pensiile, astfel incat cheltuielile cu crescut si din cauza majorarii punctului de pensie de la 1 septembrie 2019 de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.


In fine, investitiile alocate sunt de 9,96 de miliarde de lei, cu 46,3% mai mult decat in 2019.


Ce inseamna asta pentru Romania

In mod normal, deficitul bugetar nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB intr-un an, din cauza tratatelor europene.


La inceputul lui 2020, Guvernul Orban a venit cu un buget care includea un deficit de 3,6% din PIB.


Ulterior insa, a venit pandemia, astfel ca finantele publice au fost afectate. Florin Citu, ministrul finantelor, a estimat pentru acest an un deficit de 6,7% din PIB si o scadere economica de 1,9%.


Comisia Europeana a dat liber statelor membre sa creasca deficitele (sau, mai precis, a renuntat la plafonarea lor la 3%) pentru a ajuta economia si domeniul sanitar, afectate de pandemie.


Ce solutii exista pentru reducerea deficitului

In mod normal, exista trei solutii pentru problema unui deficit bugetar mare:


1. Guvernul se imprumuta mai departe si acopera golurile.


Majoritatea guvernelor Romaniei din ultimii ani au procedat in acest mod. In acest an exista insa doua hopuri mari: cresterea cu 40% a pensiilor, programata pentru luna septembrie, si alegerile parlamentare. Aceasta strategie nu este sustenabila pe termen lung, deoarece dobanzile la imprumuturi cresc, ca urmare a cresterii riscului. In acest moment, Romania se imprumuta cel mai scump din Uniunea Europeana.


2. Cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli.


Asa a facut Guvernul Boc in anul 2010, cand a majorat TVA de la 19% la 24% si a redus cheltuielile sociale cu 15%. Majorarile de taxe nu sunt insa deloc populare. Abordarea nu a avut si un succes electoral, iar PDL a pierdut alegerile din 2012, iar ulterior a disparut, fuzionand cu PNL in 2014.


3. BNR tipareste lei pentru a plati datoriile.


In acest mod, leul se va devaloriza fata de euro si dolar, astfel ca preturile vor creste. Inflatia este considerata un fel de "taxa ascunsa", care saraceste pe toata lumea. In final, insa, cei mai afectati sunt cei cu venituri mici, adica pensionarii si categoriile vulnerabile.


Economisti: Leul va scadea fata de euro, mancarea se va scumpi

Economistii cred ca nici un partid nu va dori sa creasca taxele sau sa reformeze statul, astfel ca singura varianta ramasa o reprezinta imprumuturile.


Consultantul fiscal Adrian Benta spune ca Romania are cea mai mica datorie din Uniunea Europeana ca pondere in PIB, astfel ca tara noastra se va imprumuta in continuare inca 10-20 de ani.


"Lunile martie si aprilie au fost cea mai grea perioada pentru Romania, astfel ca 2,4% este un deficit civilizat, rezonabil. Partea mai putin placuta este ca noi aveam si inainte bugetul pe deficit. Parerea mea e ca in 10-20 de ani singura cale a Romaniei e sa faca ce au facut celelalte tari europene: traiul pe imprumut", a spus Benta.


Efecte indirecte asupra oamenilor

Adrian Benta spune ca nu exista efecte directe asupra fiecarui cetatean, insa vor exista efecte indirecte: deprecierea leului in fata euro si scumpirea mancarii. De asemenea, efecte se vor vedea in lipsa investitiilor.


Pe cetatean nu-l afecteaza deficitul in viata de zi cu zi. El nu stie. Dar cand se va pune problema de o investitie intr-o scoala sau o autostrada, acolo va fi afectat. Se va vedea indirect. Problema va fi de alta natura: aceste imprumuturi conduc la deprecierea cursului. Adica vom avea o crestere a pretului la mancarica.

Adrian Benta:

Acesta subliniaza ca in aceste momente se pune deja problema unor noi taxe, respectiv un impozit pe pensiile speciale si impozite mai mari pe salariile mari. "Toata lumea vrea, dar sa nu fie ei cei taxati".


Ideea unei taxe de solidaritate impusa celor cu salarii de peste 3.200 de lei net a fost adusa in dezbaterea publica de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane.


Cosea: Pensiile nu pot creste cu 40%

Profesorul de economie Mircea Cosea, fost ministru al reformei, spune ca Romania trebuie sa dea drumul rapid la proiectele de investitii, astfel incat activitatea sa fie relansata. Acesta mai spune ca pensiile nu pot creste cu 40%, pentru ca nu este sustenabil.


Problema cu deficitul este in ce il bagam. Parerea mea este ca e mai mare decat ar trebui. Se puteau evita anumite lucruri, se puteau renegocia anumite datorii asa cum au facut o serie de tari europene, precum Italia sau Slovenia. La noi s-au platit echipamente militare care n-au venit. Exista un deficit si mai periculos decat cel bugetar: cel al balantei comerciale. Importurile cresc, exporturile scad. Noi importam mancare, ceva ce am putea face aici. Nu impartasesc optimismul ministrului de finante.

Mircea Cosea:

Mai mult, Cosea spune ca Romania depinde de Germania, Franta si Italia la nivel industrial, iar aceste tari au deja probleme economice, ceea ce se va traduce in comenzi mai mici pentru industria romaneasca.


Comments