Imagini cu iadul urbanistic din Chisinau: bordeie specifice satelor se lipesc de blocurile vechi, in timp ce monumente pier ca sa lase locul unor blocuri-mamut

Imagini cu iadul urbanistic din Chisinau

Imagini cu iadul urbanistic din Chisinau: bordeie specifice satelor se lipesc de blocurile vechi, in...


"Cartierele de lux" din capitala Republicii Moldova au ceva din drama care se intampla si in Romania, povesteste scriitorul Vasile Ernu. Nu sunt decat bani furati, in mare parte bani negri, care se intorc violent& in diverse forme de "investitii strategice".


Am ajuns in Chisinau. Cand vii dinspre sud, intri pe la Telecentru. Cobori de pe deal spre centru. Aici este o intersectie a strazilor Asachi cu Hincesti: inchide un unghi si deschide alt unghi. Este una dintre cele mai bine armonizate urbanistic intersectii din Chisinau.


In fata ai un mic spatiu deschis, orizontul e bine proportionat de Cinematograful Gaudeamus cu parculetul aferent, iar in fata, verticala e strapunsa de un monument suplu si bine proportionat. In spate se afla Cimitirul Amenesc.


Chisinaul a avut dupa razboi un noroc imens cu cativa urbanisti foarte buni, care i-au dat contururile si proportiile, pastrand mult din stilistica precedenta.


Iar cel care a trasat amprenta de dezvoltare urbanistica a fost marele Alexei Sciusev, poate cel mai important arhitect si urbanist rus din secolul XX, de origine din Chisinau. Sciusev a stiut bine sa armonizeze trecutul orasului cu viteza de dezvoltare care se anunta si pe care a prevazut-o.


Cand am ajuns la intersectie, ce am vazut aici mi-a amintit de un moment din adolescenta.


Amintiri cu Tarkovski

Aici, in Gaudeamus, pe atunci 40 de ai komsomolului, am vazut pentru prima data un Tarkovski. A fost filmul "Andrei Rubliov". Stiu ca m-a lasat masca. Pana atunci, nu mai vazusem un film cu tema religioasa, iar felul in care o facea Tarkovski era impresionant.


Acolo era o scena tulburatoare. Vin tatarii, dau buzna in oras, parjolesc tot, ard tot.&


Singurul loc care nu arde este biserica: e din piatra. Aici se refugiaza marea parte a oamenilor disperati. Se incuie pe dinauntru, cu speranta ca vor scapa.


Tatarii sparg usa si intra calare pe cai in biserica, si acolo apare o imagine socanta: oamenii vii, umili,pe jos, mor de frica, iar hanul, pe cal, sta si priveste nu spre ei, ci spre icoanele lor si intelege ca acolo e puterea acestor amarati, in credinta lor.


Distruge tot ca sa poti dijmui

Intelege ca acele icoane, credinta lor trebuie distrusa, trebuie distrus tot. De ce? Ca sa primeasca la timp dijma si impozitul. Nu trebuie sa mai existe loc de refugiu. Barbarii inteleg bine asta.


Dau foc la icoane si la biserica: distrug totul si pleaca. Dijma curge.


Cand am vazut Gaudeamusul aproape distrus mi-am amintit de aceasta imagine - noii barbari care conduc de ani buni pe aici au o teribila obsesie de a distruge: tot ce e public trebuie distrus si facut dijma.


Gaudeamusul, aproape distrus

Nici nu vreau sa-mi imaginez ce monstri idolatri vor aparea aici in noua stilistica urbanistica - mare, mult, de sticla si sa aduca bani pentru noii barbari.


Privat, nu public, ca sa nu aiba unde se ascunde norodul.


Acum doi ani a fost demolat Palatul de Cultura al Sindicatelor, cu un spatiu superb, in cel mai bine armonizat cartier al capitalei, Rascani, pentru a face loc unui supermarket in inima cartierului.


Palatul de Cultura al Sindicatelor

Iata o scurta "istorie a materiei tranzitiei": "In anul 1995, in Moldova existau 671 de cinematografe. Dupa 22 de ani, numarul acestora s-a redus la numai 12" - citeam undeva, acum 3 ani.


Constructia ca foma de demolare sau despre gentrificare

In Chisinau se distruge mult, dar se si construieste. Despre distrugere am dat exemple. Se distrug cinematografe, parcuri, case de cultura, zone de agrement.


Mai simplu spus: bunul public si spatiul public dispare, la presiunea imensa a capitalului privat. Fiecare metru "inutil" trebuie sa fie eficient - ce-i cu atatea parcuri?


Da, se construieste, dar de o maniera atat de agresiva, ca ceea ce se construieste e mai degraba o forma de distrugere structurala.


Nu sunt urbanist, insa urmaresc discutiile oamenilor care se pricep si sunt ingrijorati de acest fenomen.


Plus ca ai cateva fenomene vizibile: te orbesc.


Blocurile incep sa capete tot soiul de anexe, in Chisinau

Primul este cel din cartiere - acele interventii punctuale private ale oamenilor ceva mai fara venituri, dar care au nevoie de spatiu. Blocurile incep sa capete tot soiul de anexe: un balcon in plus, o camera construita anexa la bloc si o gradina ingradita in spatele blocului.


Cand blocul devine anexa unui sat

Langa mine am, in Vatra, o adevarata "noua colonie urbanistica" geniala, ca un furnicar. Un bloc de 2 etaje din acela amarat s-a extins cu 10 metri, unde a aparut un rand de camere noi + o gradina mica + o curte tip ograda de la tara cu beciuri sub blocuri cu foisor afara - foarte etno.


Blocurile care se extind dubios in capitala Moldovei

Practic, blocul a devenit un soi de anexa la noile constructii tip sat - un soi de ruralizare a blocului.


Aceste "extensii" in sus, pe lateral si chiar in pamant sunt peste tot. Foarte agresive. Se ia fara mila din spatiul public. Fireste ca toate sunt ilegale. In cativa ani, ele vor deveni deja parte integranta a orasului: un soi de favelizare stranie.


Dar cred ca asta e cea mai mica problema.


Intri in muzeu prin magazinul de mobila

O alta vizibila: amplasarea pe spatiul public a diverselor structuri comerciale - aici, fara mila. Parc si trantit un gard si o cladire sigur ilegala care devine crasma-elitnaia sau magazin. Sunt peste tot, peste tot.


Nu mai vorbesc ca orice institutie publica are astfel de halci luate si anexate privatilor. In principalul muzeu al orasului, la parter, e magazin de mobila: e halucinant. Cand intri in muzeu treci prin magazinul de mobila.


E democratie au ba? Piata libera sau ce plm? Asta, ca sa folosesc limbajul incorect, cum e la moda.


Dar nici asta nu e marea problema. Cu vointa politica se poate face curatenie - distruse.


Bloc trantit in centrul orasului, printre case

Cea mai mare problema sunt investitiile mari, banii mari. Peste tot se construieste agresiv, complexe rezidentiale imense si inalte.


Un alt bloc turn nou din Chisinau

Cele mai nocive sunt cele mai scumpe, pentru ca se bat pentru centru, parc, zone in care traditional orasul e construit pe orizontala, nu pe verticala.


Peste tot se construieste agresiv. Spatiu intre blocuri nu mai exista

Orasul se favelizeaza

Din punct de vedere urbanistic este o catastrofa: in ritmul acesta, in 20 de ani, orasul va fi distrus complet. El inca rezista doar pentru ca in anii 50-60 a avut niste urbanisti care i-au dat o amprenta de dezvoltare foarte echilibrata, cu deschidere si potential mare.


Poate fi stopat acest fenomen? Nu.&


Basarabia devine incet - dar sigur - un soi de tara tipic subdezvoltata, in care o mana de parveniti fac ce vor si controleaza aproape tot.


Iar Chisinaul se apropie de fenomene specifice unor orase din Africa si America de Sud: blocuri de lux cu vedere spre parc, alaturi de casele saracilor care mor de foame. Un lux fara infrastructura publica si spatiu public. Iar un oras fara spatiu public si bun comun este un iad urban.


Viteza de gentrificare a orasului, "procesul de renovare si revigorare a cartierelor urbane mai deteriorate prin intermediul afluxului de rezidenti mai bogati, care duce la cresterea valorii proprietatilor si stramutarea familiilor cu venituri mici si a micilor intreprinderi", este ametitoare.


Bani furati, care se intorc impotriva oamenilor de la care au fost luati

Sunt curios: aceste "noi ghetouri de lux" au un parculet, o scoala si o gradinita? Nu prea. Apropo, cand a fost construita ultima gradinita sau scoala publica? In ultimii 20 de ani, nu am auzit de astfel de cazuri.


Multele blocuri care se ridica, toate cartierele "exclusiviste de lux" se construiesc pe spatiul public sau incalcand toate normele prin diverse scheme.


Nu sunt decat bani furati, in mare parte bani negri, care se intorc violent, in diverse forme de "investitii strategice". Care, in timp, vor produce multe batai de cap orasului si mai ales locuitorilor lui.


Calamitatea pe care o lasam copiilor

Chisinaul era faimos prin spatiile publice deschise, imense, multe si diverse.


Si mai ales prin curtile lui - forta Chisinaului statea in curtile si parcurile lui, care acum sunt puternic puse sub presiunea privatizarii prin constructii.


Cat va rezista orasul nu stiu, dar sub acest val triumfalist de constructii total haotice si fara noima urbanistica se ascunde o mare catastrofa. Pe care o vor deconta copiii nostri.


Comments