In timp ce Berbeceanu e numit prefect in Bucuresti, subprefectul trimis din Capitala la Arges contri...
In Bucuresti, prefectul spunea ca e la cumparaturi si nu stie cifrele exacte de infectare, iar in locului lui a venit apoi politistul Traian Berbeceanu, cu zero experienta in administratia publica. In acest timp, fostul subprefect al Capitalei, Corneliu Cirstea, trimis din Bucuresti la Pitesti, este unul dintre cei care au aplicat masurile energic si corect in Arges! Aceasta este o relatare despre implicare si ordine in timpuri de dezbinare si confuzie, spusa chiar de cei din mijlocul actiunii.
Secretul pandemiei e sa se faca anchetele epidemiologice imediat.
Corneliu Cirstea, subprefect de Arges, fost subprefect de Bucuresti pana in 7 august:La jumatatea lunii iulie, judetul Arges atingea un record infricosator: 120 de cazuri pe zi. Masurile dure, dar adaptate situatiei locale, asumate de autoritati, precum si multa munca administrativa, caz cu caz, au inversat epidemia.&
Astazi, toata tara traverseaza valul doi al pandemiei de coronavirus si nimeni nu e ferit. Dar, in timp ce Bucurestiul a sarit de 3 cazuri la mie (3,31), indicele de infectare in Arges este cel mai mic din tara si a ramas sub 1 (0,73).
Din iulie in septembrie, in Arges numarul de cazuri s-a redus la 10%
In mijlocul lui iulie, judetul Arges a atins varful epidemiei: 120 cazuri in 24 de ore. Doua luni mai tarziu, judetul se afla la polul opus. La 12 septembrie, doar 10 cazuri fusesera diagnosticate in tot judetul.&
Am vorbit cu oamenii care au condus raspunsul local la explozia de cazuri din iulie, pentru a intelege ce a produs inversarea epidemiei si ce lectii poate invata si restul tarii d-aici.
Prefectul Emanuel Soare pleaca, subprefectul Corneliu Cirstea vine
7 august 2020, 96 de cazuri de COVID-19 in judetul Arges. Prefectul Emanuel Soare este eliberat din functie ca sa se poata ocupa de campania electorala pentru locale. Liberalul candideaza la functia de presedinte al Consiliului Judetean Arges, asa ca, timp de 2 luni, atributiile sale sunt preluate de Corneliu Cirstea. Trimis de la Bucuresti, unde era tot subprefect, Cirstea, de loc din Campulung Muscel, devine subprefect cu atributii de prefect. Implicit, el este presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.
Esential in acest succes a fost principiul ca nicio ancheta epidemiologica sa nu se mai faca in mai mult de 24 de ore de la depistarea unui caz nou de COVID-19, crede Cirstea, dupa ce a condus timp de doua luni raspunsul judetului la epidemie.
Secretul a fost sa ajungem cu anchetele epidemiologice la zi. Daca anchetele epidemiologice se fac imediat, se pot izola sau carantina toate persoanele care au fost contact. Si atunci se inlatura posibilitatea sa-i infecteze pe altii. Acesta e marele secret al pandemiei.
Corneliu Cirstea, subprefect de Arges:Sorina Hontaru, sefa DSP: sute de anchete erau intarziate
Cand Cirstea a preluat mandatul de subprefect, DSP Arges era in urma cu sute de anchete. O recunoaste si directoarea DSP, dr. Sorina Hontaru: "Da, au fost intarzieri, recunosc. Eu nu eram la conducere in perioada cand au ramas in urma, nu pot sa va spun ce-a fost atunci".
La sefia DSP Arges au fost cel putin trei schimbari ale managerilor, pe perioada pandemiei. Hontaru a revenit ca manager din luna iulie.
"Am urmarit zilnic la DSP, sa nu treaca cu controlul dupa o zi pe alta. Va dati seama, ce-i acum in Bucuresti, la 600-700 de persoane, este aproape imposibil - numai sa angajam de 10 ori mai multe persoane", mai spune Cirstea.
Dar asta e secretul: daca i-ai izolat pe cei infectati, ai izolat contactii, nu se mai transmite la altii. In luna august am ajuns la o medie de 40 de cazuri, in septembrie la sub 20.
Corneliu Cirstea, subprefect de Arges:"Eu mobilizez pentru anchete atatia oameni cat am nevoie"
Pentru oamenii din DSP Arges, asta a insemnat abandonarea programului de opt ore, de luni pana vineri, multe ore suplimentare si un maraton in care tinta era stabilita zilnic, in functie de cate buletine de test pozitive ajungeau atunci la DSP.
"In fiecare zi, eu mobilizez pentru anchete atatia oameni cat am nevoie. Au lucrat si 10, si 15 oameni pe anchete", spune dr. Hontaru. "Se lucreaza si sambata, si duminica, sa nu ramana anchete neefectuate pe perioada weekendului. Si eu am fost la serviciu, in fiecare sambata si duminica".&
Ca sa compenseze lipsa de personal, DSP are posibilitatea de-a face concurs pentru 10 noi posturi - disponibile dupa decizia Guvernului de a suplimenta cu 1000 posturile din directiile de sanatate publica din toata tara pe perioada pandemiei.&
Dar nu e atat de simplu.
Peste vara, medicii si asistentii scolari au fost detasati la DSP
Desi exista aceste posturi, "nici doritori nu sunt sa vina in DSP-uri acum cand e foarte mult de munca. Si persoanele care vin in primul rand trebuie instruite. Eu tin foarte mult si la calitatea anchetelor, nu numai la cantitatea lor", insista sefa DSP Arges.
Pentru un cadru medical, dureaza una, doua saptamani formarea pentru a ajuta in anchetele epidemiologice sau la call-centerul DSP, mai spune Hontaru.&
In acest timp, oamenii noi trebuie sa lucreze sub supraveghere. In vacanta de vara, medicii si asistentii scolari au fost detasati la DSP ca sa ajute cu anchetele epidemiologice, dar acum s-au intors la scoli, pentru ca, in septembrie, Argesul a putut deschide toate scolile in scenariile 1 sau 2.&
In acest moment, ajutorul in plus pentru DSP vine de la patru asistente detasate de la doua spitale din Arges, iar de curand institutia a mai angajat inca un medic.
"Durata unei anchete variaza. Sunt si oameni singuri care poate nu au niciun contact direct, dar sunt si oameni cu 10 contacti chiar, trebuie sunati si cei din familie, si de la locul de munca si dureaza mai mult pana sunam si discutam cu toti contactii", a explicat dr. Sorina Hontaru.
In fiecare zi, DSP Arges transmite informatiile despre oamenii izolati sau carantinati catre politie, jandarmerie si politia locala, care, mai apoi se ocupa de monitorizare. "Noi ne asiguram sa nu depasim 24 de ore de la un caz nou, iar dansii se asigura ca oamenii sa respecte izolarea".
Focarele din spitale si de la Dacia
In Arges, cele mai mari focare identificate de DSP au fost in unitatile sanitare si la uzinele Dacia-Renault, unul dintre marii angajatori ai tarii.&
In scoli a fost un singur focar pana astazi.&
"In momentul in care exista o transmitere comunitara, este mai greu sa identificam exact de unde s-a imbolnavit omul, dar cu siguranta si mijloacele de transport in comun, si concediile au contribuit la epidemie", spune sefa DSP.
Cheia este ca testele sa fie prelucrate rapid, iar imediat ce apare un test pozitiv, ancheta sa nu dureze mai mult de 24 de ore, iar cazurile pozitive sau suspecte sa fie imediat izolate.
dr. Sorina Hontaru, director DSP Arges:Autoritatile din Arges au gasit parteneri de dialog si in comunitate, in mediul privat. Acesta este unul dintre lucrurile care i-au ajutat. Dar lucrurile pornisera prost.
Au discutat cu uzina Dacia sa mareasca numarul de autobuze
Presa locala a vorbit de zeci, ba chiar de 500 de cazuri la Dacia, iar subprefectul Cirstea recunoaste ca acesta a fost cel mai mare focar din Arges.
"In luna august, cand s-a reluat activitatea la uzina, am fost personal acolo si am stabilit impreuna cu conducerea uzinelor Dacia un set de masuri foarte importante. In primul rand, dublarea numarului de autobuze cu care muncitorii faceau naveta, astfel ca oamenii nu mai stateau unul langa altul", explica subprefectul Corneliu Cirstea.
Dacia recunoaste: "Intr-o anumita perioada raportam la finalul unei saptamani"
Cei de la Dacia aveau, potrivit subprefectului, si mari probleme de raportare a cazurilor "Am stabilit sa fie obligatoriu anuntat zilnic numarul de persoane constatati pozitiv, ca sa se poata face ancheta epidemiologic imediat. Pana in luna iulie, ei nu anuntau la DSP asa rapid, si s-a descoperit un focar acolo, si cred ca din cauza aia a explodat asa. Apoi au mai fost doar cate un caz, doua pe zi legat de uzina".
"A fost o neintelegere, intr-o anumita perioada raportam la finalul unei saptamani, dar acest lucru s-a reglat. Acum raportarile se fac zilnic", confirma Cecilia Tudor, director de comunicare la Groupe Renault.&
Reprezentanta companiei spune insa ca la Dacia "nu a fost un focar, au fost cazuri izolate". Totusi, in ultimele luni s-au luat mai multe masuri aici pentru a preveni raspandirea infectiei:&
"Au fost distribuite kituri cu masti care sa acopere necesarul din momentul in care un angajat pleaca de-acasa pana se intoarce. In interiorul uzinei sunt dezinfectate in mod periodic spatiile de lucru, cantinele functioneaza dupa un program stabilit asa incat sa se asigure distantarea sociala. Au fost separate zonele de pauza, de recreere. Lucram in stransa legatura cu autoritatile locale asa incat sa asiguram siguranta angajatilor", spune Cecilia Tudor, director comunicare Groupe Renault.
La uzinele Dacia lucreaza 14.000 de oameni. Compania a refuzat sa spuna cate cazuri de COVID a avut pana in prezent, printre angajati.
Campionii controalelor. Masca de protectie, obligatorie si in aer liber din iulie
In ziua cand Emanuel Soare a plecat de la sefia prefecturii ca sa se concentreze pe campania electorala, in Arges erau diagnosticate 96 de cazuri noi.&
Foarte mult pentru un singur judet la nivelul lunii august, dar deja cu 25% cazuri mai putin decat cu trei saptamani inainte.
Incepeau sa-si faca efectul o serie de restrictii foarte dure pe care administratia le luase la sfarsitul lunii iulie si pe care le aplicase ferm, fara exceptii. Caci suprefectul Cirstea nu-si revendica rolul de salvator, el a venit cand anumite masuri erau deja luate.
Restrictii progresive, dar supravegheate si intarite de autoritati
In urmatoarea luna, numarul de cazuri noi a continuat sa scada, in timp ce numarul testelor de COVID ramasese la fel de mare (aproximativ 500 de teste prelucrate zilnic, in patru laboratoare de stat).
Si Cirstea, si Soare spun ca restrictiile implementate progresiv si dublate de multe controale si amenzi au fost vitale pentru controlul epidemiei.
Din 30 iulie, in Arges a devenit obligatorie masca de protectie, pentru grupuri mai mari de doua persoane, care nu locuiau la aceeasi adresa, inclusiv in aer liber. Arges a fost primul judet din tara care a impus aceasta masura. Iar cei care o incalca pot primi amenzi intre 500 si 2500 de lei.
"Este o masura la care nu am renuntat nici astazi, doar am actualizat-o in octombrie, renuntand la orice exceptie. De la 14 octombrie, masca este obligatorie pentru toata lumea. Cred ca aceasta masura a facut diferenta pentru judetul Arges", spune Emanuel Soare, prefectul.
Pe langa masca obligatorie, la finalul lui iulie, Argesul a inchis salile de fitness si culturism, a interzis targurile sau balciurile, mersul la bazin sau strand. Apoi, autoritatile au redus programul de la fast-food-uri si cazinouri - suspendand activitatea acestor afaceri intre orele 24 si 6. Au fost inchise restaurantele, iar programul teraselor a fost redus.&
Au interzis dansurile la toate evenimentele private
"La evenimentele private am facut un lucru important: am interzis dansurile. Am interzis orice inseamna interactiune fizica de tip dans si joc. Deci practic am interzis hore, sarbe", a explicat Emanuel Soare.
"Cu astfel de masuri am mers toata luna august, iar la majoritatea am renuntat in septembrie - mai putin la purtarea mastii in spatiile deschise. Cat despre restul restrictiilor, am revenit la normal la 1 septembrie, cand se ajunsese la o medie de 20 cazuri pe zi", spune subprefectul Cirstea.
"Au fost controale zilnice: politie, jandarmerie, ISU, politia locala. Eram printre primii pe tara la numarul de controale", a insistat Cirstea.
"Cu controalele am mers spre ceea ce noi am identificat ca fiind punctele nevralgice ale epidemiei in Arges", a explicat Soare.&
Autoritatile din Arges au inteles ca o sursa foarte importanta pentru raspandirea infectiei o reprezinta focarele de la locul de la munca. Un aspect care lipseste de cele mai multe ori din discursurile de la "centru", ale premierului sau ministrului Sanatatii.
Focarele de la locul de munca
"Am verificat foarte mult mijloacele de transport in comun, pentru ca noi avem si o platforma industriala foarte mare: se face naveta, fie cu autobuze dedicate, fie cu maxi-taxi. Si am introdus controale foarte drastice aici, si o alta obligatie din partea operatorilor sa-si suplimenteze numarul de masini. Am verificat foarte mult si firmele cu foarte multi angajati, ca sa se respecte in interior masurile", a mai spus Soare.&
Noi nu am inventat aceste masuri, noi doar le-am pus in practica. Poate asta ne diferentiaza: am fost mai fermi, am actionat rapid si ne-am asumat critica publica.
Emanuel Soare, prefect judetul Arges:Amenzile nu au inlocuit informarea sau educarea oamenilor, crede prefectul:"La un moment dat, 10% din cuantumul amenzilor la nivel national era din Arges. Dar amenzile erau doar un indicator al faptului ca se faceau controale".&
Soare nu crede ca a gresit parasind prefectura - la 100 cazuri pe zi in judet - ca sa se ocupe de campania pentru alegerile pe care le-a pierdut. "Nu au mai fost probleme, pentru ca masurile luate erau deja in vigoare de la sfarsitul lui iulie, si cazurile au scazut constant, cat am lipsit".
Ce spune chirurgul Iordache, seful Spitalului Campulung
Proaspat numit manager interimar al Spitalului Municipal Campulung, chirurgul Madalin Iordache crede ca la succesul judetului Arges au contribuit trei factori:
"In primul rand, decizia Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta de a impune obligativitatea purtarii mastii si in spatiile deschise, alaturi de inchiderea salilor de fitness, targurilor saptamanale etc""Apoi, insistenta cu care echipele de control au urmarit respectarea regulilor, aproape zilnic mergand si prefectul in teren sa explice oamenilor"& "In final, poate cel mai important: complianta oamenilor care au inteles in marea lor majoritate ca toate aceste masuri ii tin departe pe ei si pe cei dragi lor de spitalele care erau pline".
Argesul a invatat deja o lectie importanta pentru valul al doilea, in urma exploziei de cazuri din vara, crede medicul. "Desi avem o incidenta de 0,73 la mie in ultimele doua saptamani, este inca obligatorie purtarea mastii in spatiile deschise".
"De ce, vreti sa va salvez si-acolo?"
Argesenii stiu ca nu pot pastra la nesfarsit cifrele de-acum, cele mai optimiste din tara. "Pentru ca toate judetele de jur imprejur sunt cu cazuri multe si multi oameni lucreaza si in alte judete sau in Bucuresti. Nu avem cum sa ne inchidem judetul", este de parere dr. Hontaru, sefa DSP.&
Totusi, experienta Argesului cu explozia de cazuri din iulie si stingerea ei este vitala nu doar pentru oamenii din judet, ci si pentru restul tarii.&
Pentru ca a aratat ca un set de masuri coerente, aplicate ferm, pe termen scurt, pot duce la inversarea epidemiei si ii pot tine pe oameni in siguranta.
Momentan, Corneliu Cirstea, subprefectul venit de la Bucuresti, cel care a coordonat raspunsul judetului in perioada de scadere de la peste 100 cazuri pe zi la 20 de cazuri pe zi, va ramane la Arges.
Cand l-am intrebat daca are de gand sa se intoarca in Capitala, unde muncea inainte, Cirstea a raspuns glumind: "De ce, vreti sa va salvez si-acolo?".
Foto: Agerpres, Inquam Photos / Octav Ganea
Comments