Ioan Slavici – viata si operele pedagogului roman

Ioan Slavici – viata si operele pedagogului roman

Ioan Slavici – viata si operele pedagogului roman


Ioan Slavici a fost scriitor, jurnalist, pedagog roman si membru corespondent al Academiei Romane. Considerat un "instrument de observatie excelent" al mediului rural, potrivit spuselor criticului George Calinescu, Slavici este unul dintre cei mai cunoscuti autori canonici cu importante scrieri in literatura romana. Citeste viata si operele lui Ioan Slavici.


Ioan Slavici a fost unul dintre cei mai renumiti jurnalisti. Prieten cu Mihai Eminescu si scriitorul celor mai cunoscute nuvele din literatura romana, pedagogul a fost cea mai reprezentativa figura din Transilvania.


Ioan Slavici biografie


Ioan Slavici s-a nascut la data de 18 ianuarie 1848 la Siria, judetul Arad si a fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si Elena Slavici. A mai avut o sora mai mare cu cinci ani, Maria. Primele trei clase primare le-a urmat la Siria, intre 1854 si 1858, iar scoala primara a terminat-o la Arad, dupa ce a repetat clasa a patra.


Intre anii 1860 si 1864 a urmat primele cinci clase la liceul maghiar, cu mari eforturi, deoarece a intampinat mari dificultati in ceea ce priveste invatarea unei limbi straine. In perioada studiilor la Arad, Slavici a devenit membru al "Societatii de lectura a elevilor romani", coordonata de Mircea V. Stanescu si a fost martorul primirii sarbatoresti a lui Andrei Saguna.


Siria, locul unde a copilarit Ioan Slavici

In anul 1865, Ioan Slavici s-a transferat la liceul german al calugarilor minoriti din Timisoara, acolo unde a inceput pentru prima data sa simta saracia si dificultatile vietii, deoarece tatal sau, in incercarea de a face negot cu cai, a saracit, iar o parte din avere a fost data zestre surorii sale, Maria.


Pentru a putea termina clasele a VI-a si a VII-a se angajeaza ca preceptor al fetitelor unui german, proprietar de restaurant in Timisoara, care i-a oferit masa si cazare.


Ramas fara mijloace materiale, Slavici se intoarce la Siria, acolo unde se inscrie la liceul maghiar din Arad, elev particular, iar pentru a se putea sustine financiar il mediteaza pe baiatul grofitei Konigsegg, care a ramas repetent in clasa a IV-a.


A trecut cu bine examenul clasei a VIII-a, dar nu s-a mai inscris in timp la examenul de maturitate si s-a inscris pentru examen la Satu Mare, cu ajutorul unui prieten de familie. Se intoarce pe jos de la Satu Mare, iar timp de sase saptamani trece prin Baia Sprie, Dej, Gherla, Cluj, Turda si Abrud.


Ioan Slavici - sursa foto: Wikipedia.org

Viata lui Ioan Slavici


In anul 1869 s-a inscris la Facultatea de drept de la Pesta, impotriva vointei parintilor, care isi doreau sa se angajeze "scrietor la vreun notar". Perioada studentiei n-a durat mult, ci doar 4 luni, deoarece profesorii nu i-au inspirat incredere, asa ca s-a intors acasa. S-a angajat peste vara scrietor la notarul din Comlaus.


Chiar daca nu avea de gand sa-si continue studiile, cu ocazia recrutarii in armata imperiala, Slavici profita de calitatea de student si se inscrie la Universitatea din Viena, la Facultatea de Drept. Aici l-a cunoscut si pe Mihai Eminescu, la cursul de economie nationala, s-au imprietenit si a urmat o perioada in care cei doi s-au sustinut reciproc.


Eminescu il numea pe Slavici "frakie gye gyncolo" (frate de dincolo), iar Slavici pe Eminescu il numea "Turcule". Dupa finalizarea stagiului militar si a anului universitar 1869-1870, Slavici s-a intors acasa, insa in acest timp, Eminescu i-a povestit lui Iacob negruzzi despre Slavici ca scriitor si un excelent cap politic.


La prima intalnire dintre cei doi, acestia se inteleg asupra unui studiu ce urma despre romani si maghiari care urma sa fie publicat in "Convorbiri literare". A urmat o perioada cu mai multe scrieri literare, la indemnul lui Eminescu, apoi Slavici s-a angajat la Arad, in cancelaria avocatului Mircea V. Stanescu, deputat in dieta Ungariei.


La finalul anului 1874 se stabileste la Bucuresti, acolo unde secretar al Comisiei Colectiei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la "Timpul". Impreuna cu Ion Luca Caragiale si George Cosbuc editeaza revista "Vatra", iar in timpul primul razboi mondial colaboreaza cu ziarele "Ziua" si "Gazeta Bucurestilor".


In anul 1875 se casatoreste cu Ecaterina Szoke Magyarosy, calatoreste la Viena si Budapesta, iar in toamna este numit profesor la Liceul Matei Basarab din Bucuresti de catre Titu Maiorescu.


Insa, cativa ani mai tarziu, din cauza unor articole ce revendica drepturile romanilor, Slavici este inchis de catre autoritatile maghiare si curtea de juri il elibereaza. Divorteaza de Ecaterina si se casatoreste cu Eleonora Tanasescu, la Sibiu, iar la scurt timp apare primul lor baiat, Titu Liviu, in total avand sase copii.


Viata si operele lui Slavici

A devenit cetatean roman in 1892, iar in 1903 a primit premiul Academiei Romane.


La scurt timp a fost inchis din nou la Fortul Domnesti, apoi la hotelul "Luvru", iar in 1919, la incheierea pacii si intoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici este arestat iar si condamnat la 5 ani de inchisoare, insa este eliberat in acelasi an.


Obosit de viata agitata, detentii in puscarii si process, Slavici se refugiaza la fiica sa, in Panciu, in podgoria asemanatoare cu Siria natala.


La 17 august 1925, Ioan Slavici s-a stins din viata si a fost inmormantat la schitul Brazi.


Impreuna cu Ion Creanga, Slavici a fost cel care a pus bazele prozei moderne.


Teatrul din Arad - Ioan Slavici

Opere scrise de Ioan Slavici


Comedii


"Fata de birau" (1871); "Toane sau Vorbe de claca" (1875); "Polipul unchiului" (1875).

Drame istorice


"Bogdan Voda" (1876); "Gaspar Graziani" (1888).

Povesti


,,Zana Zorilor"; ,,Florita din codru"; ,,Doi feti cu stea in frunte"; ,,Pacala in satul lui"; ,,Spaima zmeilor"; ,,Rodul tainic"; ,,Ileana cea sireata"; ,,Ioanea mamei"; ,,Petrea prostul"; ,,Limir-imparat"; ,,Baiet sarac"; ,,Imparatul serpilor"; ,,Doi frati buni"; ,,Baiat sarac si horopsit"; ,,Narodul curtii"; ,,Negru imparat"; ,,Pestele pe brazda"; ,,Stan Bolovan"; ,,Boierul si Pacala".

Nuvele de Ioan Slavici


"Popa Tanda" (1873); "Scormon" (1875); "La crucea din sat" (1876); "Crucile rosii" (1876); "O viata pierduta" (1876); "Gura satului" (1878); "Budulea Taichii" (1880); "Moara cu noroc" (1880); "Padureanca" (1884); "Comoara" (1896); "Vatra parasita" (1900); "La rascruci" (1906); "Pascal, saracul" (1920).

Romane scrise de Slavici


"Mara" (1894); "Din batrani" (1902); "Din batrani. Manea" (1905); "Corbei" (1906); "Din doua lumi" (1920); "Cel din urma armas" (1923); "Din pacat in pacat" (1924).

Opere incluse in programa de la Bacalaureat de Ioan Slavici


Moara cu noroc - nuvela psihologica, realista


"Moara cu noroc" este una dintre cele mai cunoscute nuvele scrise de Slavici, care trateaza consecintele pe care dorinta de imbogatire le are asupra destinului uman.


Impreuna cu romanul "Mara" si "Padureanca", "Moara cu noroc" este considerata cea mai importanta creatie a autorului, potrivit criticilor. Nuvela a fost exranizata in anul 1955 de catre regizorul Victor Iliu, iar filmul a fost nominalizat la Palm D'or la Festivalul Filmului de la Cannes.


Mara - roman realist


"Mara" este un roman social scris de Slavici si publicat pentru prima data sub forma de foileton, format editorial ce este publicat in fragmente secventiale, mai mici.


Este romanul sau de debut publicat dupa aproape 20 de ani de cariera literara, chiar daca Slavici a fost cunoscut in literatura romana mai ales ca nuvelist. Romanul a fost ecranizat in filmul "Dincolo de pod", regizat de Mircea Veroiu, dupa un scenariu propiu, iar premiera oficiala a filmului a avt loc in februarie 1976.


Sursa foto: Shutterstock.com si wikipedia.org


Comments