Iohannis ataca la CCR legea care pedepseste incitarea la ura si discriminarea, votata de toate parti...
Potrivit sefului statului, din actul normativ lipsesc criteriile in urma carora va fi incriminata o astfel de infractiune.
Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune si art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme si expresii ale rasismului si xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
"Consideram ca, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), art. 20 alin. (2) - prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si celor ale art. 147 alin. (4) din Constitutie", se arata in sesizare.
Presedintele Iohannis precizeaza ca solutia legislativa criticata aduce atingere atat principiului previzibilitatii si claritatii normelor.
"Consideram ca, in vederea respectarii principiului legalitatii ce guverneaza dreptul penal, consacrat chiar in primul articol din Codul penal, dar si in scopul protejarii efective a grupurilor minoritare din Romania in fata discursului instigator la ura, violenta si discriminare era necesara includerea in mod expres in continutul normativ al reglementarii a unor criterii in textul ce va incrimina infractiunea de incitare la violenta, ura sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, pentru a se asigura intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite si crearea unei practici judiciare neunitare in materie de tragere la raspundere penala pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 369 din Codul penal. In aparenta, inexistenta oricaror criterii in continutul normei de incriminare poate conduce la concluzia ca aceasta infractiune vizeaza orice fel de criteriu; in realitate, aceasta imprecizie in reglementare lasa loc subiectivismului si arbitrariului in aplicare. In plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corecta raportare la sfera de aplicare a infractiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridica", se mai arata in sesizarea la CCR.
De asemenea, se mentioneaza ca din perspectiva realizarii obligatiei de transpunere in legislatia interna primara a Deciziei-cadru 2008/913/JAI, necesitatea includerii in continutul normativ al art. 369 din Codul penal a ratiunilor pe baza carora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane face cu atat mai necesara existenta unor criterii explicite.
"Transpunerea in legislatia interna a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigarii publice la violenta sa aiba un motiv de discriminare - ar fi presupus cel putin diferentierea infractiunilor rasiste si xenofobe de alte infractiuni, asa cum ar impune transpunerea actului european mentionat. Or, prin absenta oricaror criterii din cele la care face referire actul european a carui transpunere se urmareste - respectiv: criterii de rasa, culoare, religie, descendenta sau origine nationala sau etnica - noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobandesc un caracter general, vag, lipsit de claritate si previzibilitate", se mai arata in sesizarea la CCR.
Seful statului precizeaza ca norma criticata, desi are un caracter general si in consecinta o arie mare de acoperire, in absenta oricaror criterii, nu reprezinta o dispozitie legala clara si cuprinzatoare, in sensul cerut de actul european, fiind susceptibila de a genera in practica organelor judiciare interpretari diferite si de a da nastere la impredictibilitate, solutii neunitare ori reactii diferite ale autoritatilor publice insarcinate cu combaterea fenomenului infractional motivat de ura. Corelativ, cetatenii vor intampina dificultati in interpretarea si intelegerea normei, cu consecinte pe planul adaptarii propriei conduite.
Iohannis mai arata ca necesitatea includerii unor criterii in continutul normativ al art. 369 din Codul penal este subliniata si prin Raportul privind Romania al Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 si publicat in data de 5 iunie 2019.
"Formularea propusa prin norma criticata, prin maxima ei generalitate, nu numai ca nu permite distingerea infractiunilor ce sanctioneaza rasismul si xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creeaza si insecuritate juridica prin faptul ca atat cetatenii, cat si autoritatile insarcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infractional sunt liberi sa aplice, in realitate, propriul cod de valori", se mentioneaza in sesizare.
Seful statului precizeaza si ca actul normativ adoptat nu respecta nici cerintele legale privind integrarea sa in ansamblul legislatiei si corelarea cu tratatele internationale la care Romania este parte.
"Apreciem ca legea criticata este contrara dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, deoarece incalca principiul securitatii juridice, ca urmare a lipsei de claritate si previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentala a statului de drept, dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la statul de drept si la respectarea Constitutiei si a legilor, solutiei instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala", se mai arata in sesizarea la CCR.
Citeste si: "INCHISOARE pentru incitarea la violenta, ura sau discriminarea unei persoane - lege ADOPTATA"
Seful statului solicita CCR sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal este neconstitutionala, potrivit Agerpres.
Comments