LANSARE DE CARTE – ,,Vieti frante: 1940-1948", de Mihai Eisikovits

LANSARE DE CARTE – ,,Vieti frante: 1940-1948", de Mihai Eisikovits

LANSARE DE CARTE Luni, 4 iulie, începând cu ora 13.00, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” va avea loc lansarea cărţii „Vieţi frânte: 1940-1948”, de Mihai Eisikovits, apărută la Editura Gutinul, Baia Mare. În prezenţa autorului, vor lua cuvântul despre carte şi autor: Andrea Ghiţă – redactor TVR, Mirela Dănuţ – Asociaţia „Pro Iudaica” Baia Mare, Rodica Eisikovits – fiica autorului. Moderatorul evenimentului va fi Teodor Ardelean.
LANSARE DE CARTE „Mihai Eisikovits s-a născut la Gherla, la 11 ianuarie, 1920, într-o familie de oameni cinstiți și gospodari, din care și-au supt seva rădăcinile sale fizice și psihice, puse la grele încercări în anii primei tinereți. Trei ani în detașamente maghiare de muncă forțată și patru ani prizonier de război la ruși l-au marcat și întărit, în același timp. Sunt de admirat omenia, optimismul și dragostea pentru semeni pe care timpul le-a cimentat în caracterul său. N-ar fi fost de mirare ca fața urâtă pe care omenirea i-a arătat-o atât de timpuriu și pentru atât de mult timp, să-i fi zdruncinat aceste simțăminte.

LANSARE DE CARTE La 96 de ani, M. Eizikovits consideră ca pe o datorie să împărtășească experiențele trecute pentru a evita repetarea lor.

O face cu mult respect și duioșie pentru o lume “Ce a fost… nu mai este”, titlul celui dintâi volum al său (Ed. Gutinul, Baia Mare 2007)”. (Rodica Eisikovits)

„Scriitorul Mihai Eisikovits este o… raritate mondială. Este singurul dintre martirii unei deviații absurde, care poate mărturisi această întorsătură istorică paradoxală. Evrei chinuiți de horthyști doar pentru că aparțineau acestui neam ajung nu să fie salvați de “Armata Roșie eliberatoare” ci, dimpotrivă, să fie exterminați în lagăre rusești de muncă. Deci Mihai Eisikovits a parcurs “foaia de drum” a martirajului deceniului cinci al secolului XX și joacă acum rolul istoric de mărturisitor al acelor cumplite vremuri în care rațiunea a fost cuprinsă de orbire”, spune despre autor Teodor Ardelean.