Legea prin care data alegerilor e stabilita de Parlament, si nu de Guvern, intoarsa de presedintele...
In solicitarea sefului statului, transmisa Parlamentului, se precizeaza ca este nevoie de 90 de zile pentru ca opiniei publice sa ii fie adusa la cunostinta data organizarii alegerilor si nu se mai pot face modificari ale legislatiei electorale.
Klaus Iohannis invoca, in acest sens, in cererea de reexaminare, Codul bunelor practici in materie electorala elaborat de Comisia de la Venetia, care stipuleaza ca trebuie evitata modificarea legislatiei electorale cu mai putin de un an inainte de data alegerilor.
Cererea sefulu istatului vine dupa ce Curtea Constitutionala (CCR) a stabilit ca parlamentarii pot stabili singuri cand se vor organiza noi alegeri parlamentare, si nu Guvernul, cum a fost in ultimii aproape 30 de ani.
Mai exact, CCR a decis ca Hotararea Guvernului Orban prin care data alegerilor parlamentare a fost stabilita pentru 6 decembrie isi va inceta efectul dupa ce intra in vigoare legea adoptata de parlamentari prin care pot hotari singuri cand sa se organizeze urmatorul scrutin electoral.
Seful statului, secondat si de Guvern sustin ca alegerile pot fi organizate in 6 decembrie, in timp ce social-democratii au propus deja amanarea alegerilor din cauza epidemiei de COVID-19, pentru 14 martie. In acest sens a fost depus in Parlament si un proiect de lege de un deputat independent.
Guvernul a decis prin Hotarare ca alegerile parlamentare sa aiba loc pe 6 decembrie, cu inceperea campaniei electorale in 6 noiembrie, inainte cu 30 de zile de data scrutinului
Surse din PNL citate de Realitatea PLUS sustin ca, cel mai probabil, aceasta cerere va fi respinsa, dar este posibil si ca Guvernul sa atace din nou si procedural. Reamintim ca, pana joi, 22 octombrie, au fost deja depuse toate listele de candidaturi pentru alegerile parlamentare, inclusiv de PSD, potrivit calendarului cu data scrutinului pe 6 decembrie.
Redam textul integral al cererii presedintelui Iohannis trimise Parlamentului:
,,Domnului Robert-Marius CAZANCIUC, Vicepresedinte al Senatului, In temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata, formulez urmatoarea
CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016
Legea privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016 a fost adoptata atat de Senat, in calitate de prima Camera competenta, cat si de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, in sedinte separate, in aceeasi zi, respectiv in data de 27 iulie 2020. In data de 29 iulie 2020, Parlamentul a transmis aceasta lege Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii. Ulterior, in urma sesizarilor de neconstitutionalitate formulate de Presedintele Romaniei si, respectiv, de catre Guvern, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 678 din data de 29 septembrie 2020, prin care a constatat constitutionalitatea acestei legi.
Potrivit dispozitiilor in vigoare ale art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente: ,,(2) Aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului privind data alegerilor. (3) Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de ziua votarii si se incheie cu 24 de ore inainte de momentul inceperii votarii".
In aplicarea acestor dispozitii legale, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 744/2020, prin care a stabilit ca data desfasurarii alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor este ziua de duminica, 6 decembrie 2020. De asemenea, in aceeasi zi, a fost adoptata si Hotararea nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului actiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020. Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnati judecatorii in birourile electorale, au fost puse deja la dispozitia biroului electoral de circumscriptie pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii listele electorale din strainatate pentru votul prin corespondenta, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidati si candidaturile independente pentru circumscriptia pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii, s-au definitivat candidaturile organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pentru toate circumscriptiile electorale, s-au comunicat catre Biroul Electoral Central listele de candidati si candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecarui buletin de vot pentru circumscriptia electorala pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii, s-au depus listele de candidati si candidaturile independente pentru Senat si Camera Deputatilor in circumscriptiile electorale din tara si s-a facut inregistrarea in Registrul electoral cu adresa din strainatate cu optiunea pentru votul prin corespondenta.
Asadar, in prezent, exista cetateni romani pentru care deja a debutat si se afla in derulare exercitiul dreptului de a fi ales, in conditiile art. 37 din Constitutie. Fata de aceasta imprejurare, apare evident faptul ca orice interventie (cu exceptia vreunei situatii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de razboi, starea de asediu sau cea de urgenta) ce ar avea ca efect amanarea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor s-ar putea constitui intr-un abuz si o vatamare a drepturilor electorale ale cetatenilor romani, si in special a celor din diaspora, in privinta carora procedurile sunt deja declansate si se afla in etape avansate.
Distinct de considerentele de principiu ale Curtii Constitutionale, exprimate in Decizia nr. 678/2020, consideram ca optiunea politica a Parlamentului de a da consistenta drepturilor electorale prin stabilirea de catre el insusi a datei alegerilor nu poate fi detasata de context, Parlamentul fiind obligat ca in adoptarea unei asemenea legi sa tina cont de intreaga jurisprudenta a Curtii Constitutionale in materie. In acest sens, mentionam ca, prin Decizia nr. 150/2020, Curtea Constitutionala a statuat: ,,(...) modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, in cadrul procedurilor electorale, are consecinte directe asupra modului de constituire a celor doua Camere ale Parlamentului - exercitarea celor doua drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art. 62 alin. (1) din Constitutie" si (...) ,,orice vatamare a drepturilor electorale prin dispozitiile legale aplicabile viciaza insasi procedura electorala si rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflecta in mod inerent asupra compunerii acestei institutii fundamentale a statului, incalcand prevederile constitutionale ale art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului si ale art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului".
De aceea, in contextul actual, consideram ca este fara echivoc ca interventia legislativa - prin care se concretizeaza vointa autoritatii legiuitoare de a deroga de la regula organizarii alegerilor parlamentare in interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani - survine cu mai putin de un an pana la data organizarii alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai putin de 2 luni inainte de data expirarii mandatului convocat prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului Romaniei ales la data de 11 decembrie 2016 si este de natura sa bulverseze procesul electoral aflat in curs de derulare.
Fata de aceasta imprejurare de fapt, semnalam ca potrivit Codului bunelor practici in materie electorala - Linii directoare si raport explicativ adoptate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002), ,,Ceea ce trebuie evitat este nu atat modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi intotdeauna imbunatatite - ci modificarea lor frecventa sau cu putin timp (mai putin de un an) inainte de alegeri. Chiar in absenta unei intentii de manipulare, modificarile vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic". Tocmai pentru credibilitatea procesului electoral, acest Cod recomanda statelor asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste legislatia in aceasta materie, stipuland ca trebuie evitata cu putin timp (mai putin de un an) inainte de alegeri modificarea legilor in materie. De altfel, aceste recomandari au fost receptate atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 334/2013, Decizia nr. 146/2019, si chiar Decizia nr. 678/2020) - care a statuat ca acestea nu pot fi ignorate, chiar daca nu au un caracter obligatoriu - cat si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 11 iunie 2009, pronuntata in Cauza Petkov si altii impotriva Bulgariei si Hotararea din 2 martie 2010, pronuntata in Cauza Grosaru impotriva Romaniei). Astfel, in jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a calificat aceasta recomandare ca reprezentand o coordonata a unui scrutin democratic, in raport cu care statele - care se caracterizeaza ca apartinand acestui tip de regim - isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special.
Intr-o societate democratica, Codul bunelor practici in materie electorala considera distinct si expres ca o analiza sub aspectul momentului in care intervin modificarile legislative este necesara. Cu cat acest moment este mai apropiat de data organizarii alegerilor, cu atat este mai puternica prezumtia ca modificarile respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, si pot avea ca rezultat manipularea electoratului.
Desi vointa Parlamentului a fost aceea de a deroga de la regula stabilirii datei alegerilor de catre Guvern, o regula aplicata in toata perioada postrevolutionara, apreciem ca in situatia in care Parlamentul isi va pastra optiunea inscrisa in legea transmisa la promulgare, in contextul actual este necesar ca o astfel de lege sa fie adoptata in urma unui dialog institutional real intre Guvern si Parlament. Acesta este cu atat mai important cu cat, dat fiind contextul exceptional traversat de Romania si de intreaga lume, Guvernul este autoritatea care adopta masurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 si asigura implementarea lor. Din aceasta perspectiva, decizia cu privire la data organizarii alegerilor parlamentare nu poate fi luata decat in stransa corelare cu aceste masuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativa si posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii.
Potrivit paragrafului nr. 154 din Decizia nr. 678/2020, Curtea Constitutionala retine: ,,textul Constitutiei nu cuprinde o prevedere care sa reglementeze in mod expres caracterul organic al legii de stabilire a datei alegerilor parlamentare", iar, potrivit par. 157 din aceeasi decizie, Curtea a statuat ca ,,stabilirea datei alegerilor dupa expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organica, iar inainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinara". Mentionam ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la efectele deciziilor acesteia s-a statuat in mod constant ca puterea de lucru judecat ce insoteste deciziile Curtii Constitutionale se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta (Decizia nr. 874/2018), iar prin sintagma ,,considerente pe care dispozitivul deciziei Curtii se sprijina" se intelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate intr-o succesiune logica, realizeaza rationamentul juridic pe care se intemeiaza solutia pronuntata de Curte, astfel incat nu poate fi acceptata teza potrivit careia in continutul unei decizii a Curtii ar putea exista considerente independente de rationamentul juridic care converge la solutia pronuntata si, implicit, care nu ar imprumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdictional (Decizia nr. 392/2017).
Fata de jurisprudenta Curtii Constitutionale privind forta juridica obligatorie a considerentelor deciziilor acesteia si avand in vedere ca, potrivit Constitutiei, singurul criteriu de calificare a unei legi ca organice sau ordinare este reprezentat de domeniul sau de reglementare, iar niciun act normativ care isi pastreaza continutul nu poate avea o forta juridica care se modifica in timp, referitor la dispozitiile art. 1 alin. (1) din legea transmisa la promulgare, apreciem ca este necesar ca Parlamentul sa reglementeze cuprinsul acestuia in acord cu decizia instantei constitutionale. Apreciem ca in absenta acestor clarificari, norma pastreaza nu numai dispozitii lipsite de previzibilitate, dar care se afla si in contradictie cu considerentele Deciziei nr. 678/2020 a Curtii Constitutionale.
Nu in ultimul rand, in situatia in care Parlamentul Romaniei isi pastreaza optiunea initiala, ignorand aspecte esentiale care tin de exercitiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice si de o conduita loiala constitutionala, subliniem ca, in forma adoptata de Parlament, legea supusa reexaminarii genereaza suplimentar si un efect neavut in vedere la adoptarea legii. Acesta se refera la incertitudinea tuturor procedurilor derulate pana la momentul intrarii in vigoare a legii, inclusiv la situatia rambursarii de catre Autoritatea Electorala Permanenta a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea conditiilor prevazute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, in toate circumscriptiile electorale, precum si cele efectuate la nivel central de catre partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in privinta alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat. In acest sens, potrivit art. 48 din Legea nr. 334/2006, ,,In cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, Autoritatea Electorala Permanenta ramburseaza partidelor politice, aliantelor politice si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar in cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate in toate circumscriptiile electorale, precum si cele efectuate la nivel central, in cazul in care partidul politic, alianta politica, alianta electorala sau organizatia cetatenilor apartinand minoritatilor nationale a obtinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel national, pentru fiecare dintre cele doua Camere ale Parlamentului". Din aceasta perspectiva, consideram ca absenta oricaror norme tranzitorii in cuprinsul legii care sa clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitara, inclusiv in privinta rambursarii cheltuielilor deja efectuate in conditiile legii, in aceasta campanie electorala de catre toate partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.
Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, in calitate de organ reprezentativ suprem al poporului roman si de unica autoritate legiuitoare a tarii, va solicitam reexaminarea Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016.
PRESEDINTELE ROMANIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS"
Comments