Liviu Dragnea, asteptat la Curtea Suprema la ultimul termen din dosarul angajarilor fictive. Jandarm...

După pledoariile finale Completul 2 penal, format din judecătoarele Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa ar putea chiar pronunţa o sentinţă definitivă, în condiţiile în care în faza de apel nu au apărut probe noi iar martorii şi-au menţinut declaraţiile anterioare.

La termenul anterior avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut anularea sentinţei de condamnare şi rejudecarea de la zero a procesului pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat în judecarea dosarelor de corupţie. 

Instanţa trebuie să se pronunţe luni cu privire la aceată cerere, însă este de aşteptat ca cererea să fie respinsă, în condiţiile în care în jurisprudenţa Curţii Supreme două cereri identice au fost respinse pe motiv că toţi judecătorii instanţei supreme sunt specializaţi în a judeca dosare de corupţie.

Strategia apărării lui Dragnea, preluată de Camera Deputaţilor 

Imediat după cererea avocaţilor lui Liviu Dragnea, Florin Iordache, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor de liderul PSD, a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000. 

Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea, care au cerut în instanţă anularea sentinţei de condamnare pronunţată pe fond şi reluarea procesului. Speranţa pricipala, fapt recunoscut şi de avocatul Toni Neacşu, era o decizie a CCR pe această speţă. O decizie favorabilă a CCR ar anula sentinţa de condamnare pronunţată pe fond în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat pentru a doua oară şi reluarea judecăţii cazului de la zero. În acest context, specialiştii spun că cel mai probabil va interveni termenul de prescripţie a infracţiunilor de care este acuzat şi liderul PSD ar scăpa astfel cu totul de acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu din acest dosar.

Decizia CCR era cu atât mai importantă cu cât miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a reiterat că nu va promulga ordonanţele de urgenţă de modificare a Codurilor penale, ordonanţe care i-ar fi permis liderului PSD să scape de acelaşi dosar. În proiectul acestor ordonanţe era prevăzută o reducere a termenelor de prescripţie pentru infracţiunile de abuz în serviciu ce ar fi făcut ca, în cazul lui Liviu Dragnea, aceste termene să se fi împlinit deja.

Joi, CCR a amânat pentru vineri, 19 aprilie, o decizie pe tema completelor specializate, judecătorii având nevoie de date suplimentare de la Consiliul Superior al Magistraturii. Asta după ce Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, a anunţat că 170 de cauze, soluţionate în ultimii 15 ani, ar putea fi afectate de o decizie CCR favorabilă lui Florin Iordache. În plus, Tarcea a precizat că o decizie de acceptare a sesizării ar putea afecta toate instanţele din ţară, subliniind că din cele 15 Curţi de apel din ţară doar 4 au formate complete specializate pe soluţionarea dosarelor de corupţie. „Efectul major al unei decizii va fi asupra tuturor instanţelor din ţară”, a susţinut şefa Curţii Supreme.

Avocatul Toni Neacşu, care a apărat-o în procesul angajărilor fictive pe Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, iar acum o reprezintă pe Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, a declarat că amânarea unei decizii din partea CCR ar putea justifica o amânare în procesul lui Liviu Dragnea. „ S-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanţă pentru a se pronunţa Curtea Constituţională. Instanţa poate admite sau respinge o astfel de cerere. Eu, personal, iau în calcul o astfel de cerere către instanţă", a declarat Adrian Neacşu pentru Hotnews.

Mărturia lui Liviu Dragnea, necredibilă în primă instanţă

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. Şi mai important, din motivarea sentinţei de condamnare reiese că declaraţiile liderului PSD au fost necredibile în faţa judecătorilor. Aceştia din urmă au arătat în schimb că declaraţiile martorilor şi celorlalţi inculpaţi se colaborează.

Liderul PSD a fost audiat în 21 martie, anul trecut, acesta declarând instanţei că el nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman, că nu intra în atribuţiile sale în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi că nu le cunoştea pe cele două angajate. „Referitor la acuzaţia că aş fi determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două persoane în perioada în care cele două şi-au desfăşurat activitatea la sediul partidului, neg categoric acest fapt. Eu nu am ştiut că cele două angajate nu vin la serviciu la DGASPC şi nici nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă. Însă, este adevărat, le vedeam la sediul partidului odată sau de două ori pe lună“, a afirmat Liviu Dragnea. „Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman este nereală”, a mai spus atunci liderul PSD.

Declaraţiile lui Liviu Dragnea nu au fost credibile pentru judecătorii Curţii Supreme.

„Susţinerile inculpatului Dragnea Nicolae Liviu în sensul că, potrivit dispoziţiilor legale, conducerea Direcţiei Generale se asigura de directorul executiv şi de Colegiul Director, iar preşedintele Colegiului director era secretarul judeţului, sunt reale, însă, în mod intenţionat, acesta a omis să precizeze că, potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, preşedintele Consiliului Judeţean avea atribuţii privind controlul, coordonarea activităţii Direcţiei, cât şi de a propune numirea, revocarea şi sancţionarea disciplinară a directorului executiv al Direcţiei. Or, tocmai existenţa acestor prerogative au fost cele care

au garantat succesul activităţii sale în a o determina pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina”, se arată în motivarea Curţii Supreme.

Judecătorii arată că, în ansamblu probelor administrate, poziţia adoptată de Liviu Dragnea este singulară. Nu mai puţin de 7 mărturii ale unor martori sau inculpaţi colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman. 

„Instituţia (D.G.A.S.P.C.) se subordona Consiliului Judeţean, iar această instituţie avea conducători care

aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat (PSD)” sau „toţi directorii ocupau funcţiile

de conducere fiind susţinuţi politic de către P.S.D. Teleorman”, sunt doar două dintre mărturiile reţinute de instanţă ce au contrazis apărarea lui Liviu Dragnea.

„Deşi inculpatul a susţinut că nu ar fi intervenit în activitatea Direcţiei, chiar dacă cadrul legal i-ar fi permis acest lucru, un episod relatat de inculpata Marica Valentina Mirela contrazice susţinerile acestuia, depoziţia fiind edificatoare în a demonstra faptul că, în realitate, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu controla activitatea Direcţiei, era la curent cu tot ceea ce se întâmpla în cadrul instituţiei, se implica activ în rezolvarea problemelor ivite, dădea dispoziţii într-un mod autoritar, fără să lase loc altor discuţii, îşi impunea punctul de vedere”, se arată în motivarea condamnării liderului PSD pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

Comments