Mircea Cartarescu, scriere incendiara pentru presa occidentala: "Vom iesi in strada pana la capat, p...
Redăm câteva fragmente din textul publicat de Cărtărescu pe pagina sa de Facebook:
”REZISTĂM
Nu contest încălzirea globală, dar tare grea iarnă e anul ăsta în România! Țara e sub zăpadă, de săptămâni termometrul n-a mai urcat peste zero grade, viscolul ridică nămeți mai înalți decât omul, circulația e haotică, locurile de parcare înzăpezite. Și-n această apocalipsă albă ne-am găsit și noi să ieșim la proteste, cu miile și sutele de mii, să stăm ore-n șir pe loc, tropăind din picioare, îmbrăcați ca exporatorii din Antarctica, să ne-ncălzim cu ceai din termosuri și să strigăm sloganuri, și să cântăm, și să agităm drapelele României și-ale Uniunii Europene. Să râdem cu lacrimi care ne-ngheață brusc pe obraji privind pancartele pe care caricaturiști amatori, dar de geniu, îi arată pe stăpânii țării în cele mai ridicole atitudini. Da, ne e teribil de frig, dar rezistăm, și de-acum rezistența, cea adevărată, cea morală, cea a valorilor și principiilor care ne fac ființe omenești, e coloana noastră vertebrală. Protestăm în primul rând ca să ne putem privi în ochi când ne uităm în oglindă.
Am venit la proteste cu copiii noștri, pentru că în definitiv pentru ei protestăm. Noi am trăit în dictaturi și-n mizerie, n-am avut pe nimeni care să ne-nvețe rezistența și demnitatea. Ei le învață acum, deodată cu noi și alături de noi. Un bărbat a fost zi de zi în piața Victoriei cu o pancartă pe care scria: ”Eu nu am copii. Sunt aici pentru copiii voștri.” Vom ieși în stradă până la capăt, până vom avea o democrație adevărată, o justiție liberă, un stat de drept funcțional. Ordonanța a fost abrogată. Hoțul prins a dat înapoi ce-a furat și acum vrea să plece liber. Nu doar fără să-și ceară măcar scuze, dar oprimându-i pe cei care l-au prins: singurul protestatar din Odobești a fost dat în judecată de primărie… Ne adunăm în fiecare seară în fiecare oraș din România, pe întuneric și pe ger. Stăm în cerc și bem ceai fierbinte din termosuri. Strigăm sloganuri pline de ironie. Nu sperăm că-i vom da jos pe cei care ne oprimă și ne fură. Nu sperăm că vom scăpa neacoperiți de noroi. Nu sperăm că ne va ajuta cineva dinăuntrul sau din exteriorul țării. Nu ne bazăm decât pe noi, pe puterea noastră, a celor fără nicio putere. Vrem să ne reinventăm ca popor și ca cetățeni. Vrem să ne putem privi în ochi, în oglindă, fără să ne fie rușine. Iar dacă noi putem, puteți și voi.”
Comments