O olimpica pasionata de robotica a creat un lander pentru planeta Marte. ,,Trebuie sa stii sa concep...

Alexandra este pasionată de matematică de când se ştie, participând la toate olimpiadele cu acest profil din clasa a V-a. În clasa a VII-a mergea pentru prima dată la Olimpiada Naţională de Matematică, după ce a câştigat Olimpiada Judeţeană de Matematică. Acelaşi rezultat l-a avut şi la Olimpiada Judeţeană de Lingvistică, calificându-se în 2017 la faza naţională a competiţiei.

„Pentru matematică am avut o afinitate de când era mai mică. Am avut mereu o înclinaţie mai mare spre ştiinţele exacte. Totul a pornit din clasa a V-a, când un profesor ne-a spus că avem oportunitatea de a studia mai mult decât materia de bază ca să mergem la concursuri şi olimpiade. Mi-am spus că trebuie să încerc, iar după calificare la olimpiada naţională, am vrut mai mult şi mai mult. Informatica a început să îmi placă tot datorită unui profesor. Ne-a făcut să ne placă materia, să venim cu drag la ore“, ne povesteşte adolescenta cum a pornit pe acest drum.

Dornică să îşi stimuleze permanent logica şi fascinată de coduri şi tipare, Alexandra s-a îndreptat şi spre Lingvistică în clasa a X-a, unde chiar de la prima participare a câştigat olimpiada judeţeană, calificându-se la naţională. Olimpica crede că învăţământul românesc ar trebui să se concentreze mai mult pe specializarea elevilor şi să le prezinte oportunităţile care există în anumite domenii, astfel încât aceştia să descopere ce îi pasionează şi dacă se pot adapta la mediul specific acelei profesii.

„Un adolescent ar trebui să aibă oportunitatea să performeze în domeniul respectiv, să poată studia mai mult şi, mai ales, să facă multă practică pe acel domeniu. Acum el trebuie de multe ori să se lupte singur pentru a obţine informaţii şi a învăţa lucruri practice pe domeniul care îl pasionează. Trebuie să se renunţe şi la acest stil de predare, în care profesorul este la tablă, iar elevul scrie în caiet. Predarea trebuie să devină interactivă, iar elevul trebuie să vină cu soluţii la problemele care se ridică, pentru că noi avem foarte multe idei“, punctează Alexandra.

Creaţiile sale: robot pentru creşterea sturionilor şi cămara inteligentă

Olimpica foloseşte în prezent matematica, informatica şi lingvistica pentru a scrie limbaje de programare pentru roboţii pe care îi crează la Clubul de Robotică Educaţională „Sophia Science“ din Galaţi. „Mi-a plăcut întotdeauna să vin cu idei noi şi să lucrez cu piese de roboţi. Îmi place să creez, să inovez. La matematică şi informatică lucrezi mai mult pe hârtie sau pe calculator. Foloseşti un rezultat ca să ajungi la un alt rezultat folosind un anumit algoritm. La robotică, rezultatul este fizic, îl vezi imediat, adică vezi dacă robotul merge bine şi îndeplineşte funcţia pe care ai programat-o“, ne introduce puţin Alexandra în lumea fascinantă a roboticii.

Adolescenta şi alţi trei colegi de-ai săi de la clubul de robotică au creat un robot extrem de complex, destinat salvării sturionilor, cu care au câştigat Olimpiada Naţională de Robotică şi au ocupat locul al şaselea la Olimpiada Internaţională de Robotică din Costa Rica în 2017. Un an mai târziu, olimpica şi alţi doi colegi au dezvoltat cămara inteligentă, un robot care realizează un management eficient al stocurilor pentru a preveni risipa de alimente la marile magazine comerciale şi nu numai, cu care au obţinut medalia de argint la Olimpiada Naţională de Robotică.

Alexandra alături de colegii cu care a creat robotul pentru creşterea sturionilor FOTO Valentin Trufaşu

Invenţia a participat la târgul internaţional Indagra, iar în aprilie va fi prezentată şi la o conferinţă internaţională pe robotică organizată în Irlanda. În ultimele patru luni a lucrat cu colegii de la liceul unde învaţă la un lander (un robot cu roţi)  care să se deplaseze pe suprafaţa planetei Marte şi să îndeplinească diverse funcţii, cum ar fi colectarea de roci şi fotografierea unor zone.

„Robotul este conceput să meargă în recunoaştere, lasă un marker, îl numim noi, ca un fel de semn că a trecut pe acolo“, explică Alexandra. Lander-ul are şi capacitatea de a se reataşa la un modul spaţial, care îl va duce în spaţiu, unde va fi preluat de nava mamă şi readus pe Pământ. Invenţia va participa la First Tech Challenge Romania, cea mai puternică competiţie de robotică din România, care este o adevărată provocare, ne mărturiseşte olimpica.

Oraşul inteligent, bazat pe eficienţă energetică

Concurenţii nu trebuie să dovedească numai abilităţi reale în scrierea limbajelor de programare pentru diversele funcţii ale roboţilor, ci trebuie să ştie să lucreze şi în echipă. „Iniţial, poţi să lucrezi cu membrii altei echipe, astfel încât robotul tău să facă anumite lucruri, iar robotul lor să facă altele. Ulterior, trebuie să lucrezi chiar cu membrii echipei adverse. Noi am creat robotul de la zero. Trebuie să ştii să concepi un şasiu, un sistem de ridicare a greutăţilor, trebuie să ştii să foloseşti glisiere, care expansionează anumite părţi ale robotului, să ştii cum să conectezi motoarele, senzorii şi la sfârşit, după ce ai terminat partea de mecanică, trebuie să concepi şi programul pe baza căruia va funcţiona. După ce ai făcut şi asta, e posibil să nu meargă ceva pe partea mecanică şi trebuie să revii asupra ei, şi tot aşa, te întorci până când robotul este funcţional. Este mereu o provocare“, ne dezvăluie Alexandra paşii pe care îi parcurge de fiecare dată când concepe şi realizează un robot.

Alexandra la clubul de robotică din Galaţi FOTO Valentin Trufaşu

Şi de parcă lucrurile nu ar fi suficient de complicate, fiecare echipă trebuie să scrie un fel de jurnal al robotului pe care l-a creat, în care să scrie în ce constă invenţia, scopul ei, de ce l-au creat în acel mod şi de unde au luat piesele. De asemenea, trebuie să vină şi cu un veritabil plan de business, adică să arate cum poate deveni robotul eficient din punct de vedere economic dacă ar fi vândut. După absolvire, olimpica va urma Facultatea de Matematică-Informatică de la Bucureşti pentru a-şi îndeplini visul de a deveni programator IT, omul din spatele codului, cum îi place să spună.

„Mă gândesc la alternative care să nu ocupe mult spaţiu şi care să creeze o imagine mai estetică oraşului, dar în acelaşi timp să aibă şi legătură cu natura, să nu fie totul gri“, schiţează olimpica câteva detalii ale conceptului de smart city la care vrea să lucreze pe viitor. Visul său este crearea unui astfel de oraş inteligent, bazat pe eficienţă energetică, în care blocurile să fie alimentate numai din surse nepoluante, cum ar fi soarele sau vântul, traficul să fie dirijat printr-un program special creat pentru identificarea zonelor cu ambuteiaje şi redirijarea maşinilor prin zonele neaglomerate, iar nivelul de poluare să fie controlat printr-un algoritm special creat, ce va permite crearea unor zone verzi chiar şi pe clădiri.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Comments