OMVexit: legea care ar putea readuce Petrom in visteria statului roman

OMVexit: legea care ar putea readuce Petrom in visteria statului roman

OMVexit: legea care ar putea readuce Petrom in visteria statului roman

O lovitură uriașă ar fi însă și propunerea, în aceeași lege, de restituire integrală a activelor dobândite în urma privatizărilor frauduloase. Situație în care pe listă ar putea intra nume precum Petrom, Sidex, Vega, Petromidia (din Grupul Rompetrol), Tractorul, Alro, Electroputere Craiova, ca să le numim pe cele mai sonore.  Proiectul este susţinut de Liviu Dragnea şi inspirat de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, care vorbea la un moment dat de faptul că statul român nu ar mai avea nevoie de lichidităţi provenite din privatizare”, potrivit celor de la Digi 24.

„Nu e vorba de vreo naţionalizare, nu e vorba de vreo colectivizare sau de vreo confiscare, ci doar de reintrarea în patrimoniul statului a ceea ce prin infracţiunea a fost scos din patrimoniul statului”, spune senatorul Şerban Nicolae.

Dintre toate companiile privatizate după 1989, cea mai mare lovitură ar putea-o primi Grupul austriac OMV Petrom, pentru care România este a doua piață ca valoare după Austria. Încă de la momentul privatizării (2004, în mandatul lui Adrian Năstase), presa românească a etichetat la unison privatizarea Petrom drept una dintre cele mai catastrofale afaceri ale statului român.

De atlfel, în 2007, Senatul României a demarat o anchetă cu privire la modul în care au fost vândute 51% din acțiunile Petrom către compania austriacă OMV. Din raportul comisiei de anchetă senatorială reiese clar că statul român a fost păgubit serios prin această vânzare, fiind indicate mai multe fraude comise - conflict de interese la încheierea contractului de consultanță, anularea impozitelor datorate, cifrele furnizate de consultant, au fost acceptate de stat fără verificare, etc.

Tot din 2007 datează și un raport al SRI cu privire la informările făcute în privința privatizării Petrom. Încă din 2004, conform raportului SRI, se știa care sînt vulnerabilitățile contractului de privatizare. De asemenea, chiar foarte recent, în martie anul acesta, a devenit public un raport al Curții de Conturi, care reclamă faptul că austriecii nu au respectat contractual de privatizare și nu au efectuat majorarea capitalului cu contravaloarea terenurilor primite de la stat şi pe care au primit certificate de atestare a dreptului de proprietate, privând astfel statul de un pachet mai mare de acţiuni.

În prezent, grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,9%, iar 9,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. În cazul în care această lege este adoptată inclusiv cu prevederea de restitutio in integrum, austriecii s-ar putea trezi fără cea mai profitabilă companie din portofoliul grupului și implicit ar deveni insignifianți piața geostrategică a economiei globale – cea a energiei. Mariana Gheorghe a deținut în permanență funcția de CEO al OMV Petrom, iar recent au apărut informații noi despre grupul de interese pe care l-a construit în jurul Petrom împreună cu soțul Alexandru Sergiu Gheorghe, fost diplomat de carieră.

Cu 800 de benzinării și cu 15.500 de angajați, Petrom extrage întreaga cantitate de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro.

„Am discutat, nu ne vindem ţara! Punct! România. Pământul, apele, subsolul, averea, bogăţia poporului român. Aveţi ceva împotrivă? Vindeţi-o dumneavoastră! Cum, nu ştiţi ce are România, avere şi proprietate? Subsoluri, baraje, fabrici şi uzine, pe româneşte”, spune Florinel Butnaru, co-iniţiator al legii.

Colegul său de partid, Şerban Nicolae, cel care a scris textul proiectului legislativ, a prezintat lista companiilor care nu ar trebui privatizate: CEC-ul, Loteria Română, Poşta, Transelectrica, Nuclearelectrica, Distrigaz, Transgaz, companii care sunt totuşi deţinătoarele unor sectoare cheie în ceea ce priveşte interesul strategic al statului.

Articole recomandate

Comments