Posibil atac aerian al Rusiei asupra Romaniei - Simulare NATO pentru a testa apararea Aliantei, dupa...
Aliatii NATO au desfasurat miercuri un exercitiu militar pentru a testa apararea antiaeriana si antiracheta in Romania, la aproximativ o saptamana dupa ce o racheta ratacita s-a prabusit in Polonia si a atras atentia in privinta ,,golurilor" din scutul aerian al aliantei.
Un sistem francez de aparare aeriana desfasurat in Romania a respins un atac simulat al avioanelor de lupta aliate, a anuntat Comandamentul Aerian Aliat al NATO din Baza Ramstein, din vestul Germaniei.
La exercitiu au participat avioane de lupta turcesti de tip F-16, aeronave spaniole Eurofighters, avioane americane de tip Growler, proiectate pentru razboi electronic, si avioane franceze Rafale, care zboara de pe portavionul Charles de Gaulle.
,,Ca raspuns la razboiul Rusiei impotriva Ucrainei, continuam sa ne consolidam apararea si [masurile de] descurajare in partea de est a aliantei", a declarat Oana Lungescu, purtatorul de cuvant al NATO, potrivit RADOR, care citeaza Reuters.
Oana Lungescu a precizat ca alianta a suplimentat numarul de avioane de lupta si de supraveghere in patrulare, dispozitivele de aparare antiaeriene la sol si numarul de nave de aparare aeriana pe mare.
,,Exercitii precum acesta asigura ca fortele NATO sunt capabile sa opereze impreuna si sa ramana pregatite sa raspunda oricarei amenintari, din orice directie", a mai mentionat purtatorul de cuvant NATO.
Franta a desfasurat in Romania, in luna mai, sistemul de aparare antiaeriana SAMP/T, conceput pentru a proteja campurile de lupta si locurile sensibile, cum ar fi aeroporturile si porturile, impotriva rachetelor de croaziera, aeronavelor, dronelor si rachetelor balistice tactice. Si alti aliati au dizlocat astfel de arme pe flancul estic al NATO in urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei: unitati germane de tip Patriot sunt desfasurate in Slovacia, SUA opereaza Patriots in Polonia, iar Spania a trimis sisteme NASAMS in Letonia.
Cu toate acestea, prabusirea a ceea ce pare sa fi fost o racheta ucraineana de aparare aeriana in Polonia, marti, saptamana trecuta, a atras atentia in privinta necesitatii ca NATO sa acopere mai multe goluri in scutul sau aerian, relateaza Reuters.
Dupa Razboiul Rece, multi aliati NATO au redus numarul de unitati concentrate pe amenintarile aeriene, estimand ca, pe viitor, ar urma sa faca fata doar unor amenintari limitate cu rachete dinspre tari precum Iranul. Aceasta perceptie s-a schimbat insa drastic odata cu invazia rusa, determinand aliatii NATO sa depuna eforturi pentru cresterea stocurilor de munitie si pentru a rezolva deficitele din apararea aeriana.
Precizarile NATO despre exercitiul simulat in cazul unui atac aerian al Rusiei asupra Romaniei, transmise de purtatorul de cuvant, vin in acelasi timp cu informarea facuta de presedintele Klaus Iohannis despre dislocarea in Romania a celor doua radare NATO de aparare antiaeriana si antiracheta dupa incidentul din Polonia. Plenul Parlamentului Romaniei a luat act, miercuri, de scrisoarea presedintelui Klaus Iohannis prin care ii informeaza pe senatori si deputati cu privire la aprobarea dislocarii suplimentare a unor structuri aliate in Romania, mandatarea ministrului Apararii Nationale de a intreprinde demersurile pentru suplimentarea efectivelor de militari si prepozitionarea de echipamente, precum si initierea masurilor necesare pentru stationarea, extinderea si dezvoltarea facilitatilor de instruire si dispunerea trupelor pe teritoriul national.
Este vorba de dislocarea celor doua radare in scopul indeplinirii misiunilor specifice, pe fondul continuarii actiunilor Federatiei Ruse din proximitatea Aliantei Nord-Atlantice si a intensificarii atacurilor asupra unor obiective din Ucraina, potrivit solicitarii presedintelui catre Parlamentul Romaniei.
,,Federatia Rusa a continuat actiunile din proximitatea statelor Aliantei Nord-Atlantice, intensificand atacurile asupra unor obiective din Ucraina. In aceste conditii, Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa - SACEUR a dispus implementarea la nivelul NATO a unor masuri specifice de raspuns la criza, a prioritizat infrastructura si mijloacele critice de aparat si a solicitat dislocarea structurilor de supraveghere si aparare antiaeriana si antiracheta aliate, in scopul indeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare si aparare a NATO.
In urma analizei solicitarilor NATO, a situatiei de securitate din regiune, in conformitate cu prevederile art. 119 din Constitutia Romaniei si cu prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, stationarea, desfasurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armatelor straine pe teritoriul Romanici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la propunerea prim-ministrului Romaniei, dupa consultarea Consiliului Suprem de Aparare a tarii, informez Parlamentul Romaniei ca am aprobat dislocarea pe teritoriul Romaniei a celor doua radare in scopul indeplinirii misiunilor specifice", se arata in informarea transmisa Parlamentului.
Potrivit scrisorii, Spania a oferit un radar TPS-43 care sa fie dislocat si integrat in Sistemul NATO Integrat de aparare Antiaeriana si Antiracheta - NATINADS pe teritoriul Romaniei, iar Corpul puscasilor marini din SUA intentioneaza sa disloce un radar TPS-80 in tara noastra, in proximitatea granitei cu Ucraina. Partenerul spaniol si cel american au derulat recunoasteri pentru a stabili de comun acord cu autoritatile militare romane locatiile optime. Aceste radare vor asigura descoperirea, urmarirea si identificarea tintelor aeriene care evolueaza in estul Ucrainei si in bazinul central-vestic al Marii Negre si vor imbunatati capabilitatile de aparare integrata antiaeriana si antiracheta in flancul estic al NATO si implicit in Romania, prin marirea distantei de descoperire a tintelor aeriene care evolueaza la inaltimi mici, medii si mari.
Ministerul Apararii Nationale va pune la dispozitie facilitatile necesare pentru dislocarea acestor mijloace de supraveghere aeriana si va aproba locatiile de dislocare a capabilitatilor si numarul de militari care vor deservi echipamentele in functie de cerintele operationale. Fondurile necesare pentru intrarea, stationarea si operarea pe teritoriul Romaniei a elementelor de supraveghere aeriana Aliate se vor asigura din bugetul Ministerului Apararii Nationale, se mai precizeaza in scrisoarea adresata de Klaus Iohannis Parlamentului.
DOCUMENTUL integral poate fi consultat mai jos.
Scrisoarea adresata de Klaus Iohannis pe 25 octombrie 2022 catre Parlamentul Romaniei
Comments