Raportul Comisiei Europene privind ridicarea MCV: Reformele vor fi monitorizare in continuare prin r...
Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei apreciaza progresele realizate de Romania in privinta recomandarilor si indeplinirea conditionalitatilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.
Concluziile raportului:Decizia de infiintare a MCV in 2006 a fost o parte inerenta a procesului de aderare a Romaniei. Aceasta a oferit o modalitate de abordare a aspectelor ramase in suspensie, in cazul in care erau inca necesare progrese suplimentare pentru a asigura capacitatea sistemului judiciar si a organelor de aplicare a legii de a pune in aplicare si de a aplica masurile adoptate pentru instituirea pietei interne si a spatiului de libertate, securitate si justitie.
De atunci, MCV a oferit un cadru de cooperare si monitorizare pentru a insoti procesul de reforma stabilit in cadrul obiectivelor de referinta. Acesta a intrat intr-o faza finala atunci cand bilantul pozitiv din ianuarie 2017 a condus la cele douasprezece recomandari-cheie. Desi aceasta faza a fost prelungita de necesitatea de a aborda cele opt recomandari suplimentare din noiembrie 2018, mai recent, Romania a lucrat in mod consecvent la punerea in aplicare a acestor recomandari, astfel cum s-a recunoscut in raportul din iunie 2021. Concluziile acestui raport au fost in masura sa marcheze un progres major in ceea ce priveste cadrul juridic si institutional pentru a aborda recomandarile MCV de lunga durata.
Evolutia peisajului privind statul de drept in UE a oferit un nou context pentru cooperarea Comisiei cu Romania. In special, ciclul anual al raportului privind statul de drept ofera acum un cadru permanent care permite o perspectiva pe termen lung pentru a insoti reforma durabila, atat cu Romania, cat si cu alte state membre.
Ciclul anual al raportului privind statul de drept va permite ca faza de punere in aplicare a multor reforme convenite sa continue sa fie monitorizata in practica. Aspecte precum noul regim in urma desfiintarii Sectiei de investigare a infractiunilor din cadrul sistemului judiciar, functionarea Inspectiei Judiciare, resursele umane din sistemul judiciar, punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti de catre administratia publica, impactul viitoarei revizuiri a legislatiei penale asupra eficacitatii luptei impotriva coruptiei, precum si evolutia cadrului de integritate si aplicarea acestuia, inclusiv de catre Parlament, pot continua sa fie monitorizate in acest mod. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, doi dintre pilonii de baza ai rapoartelor. Acest lucru este in concordanta cu angajamentul guvernului roman de a consolida, in mod ireversibil, progresele realizate pana in prezent in garantarea independentei justitiei si a eficientei acesteia, precum si a rezultatelor obtinute in combaterea coruptiei.
Autoritatile romane au precizat, de asemenea, ca o serie de aspecte imediate vor fi urmarite, dupa caz, in lunile urmatoare. Romania s-a angajat sa analizeze in continuare si sa tina cont in cea mai mare masura de avizele Comisiei de la Venetia, cu privire la legile justitiei si, in general, daca sunt necesare actiuni suplimentare. De asemenea, s-a angajat sa finalizeze revizuirea Codului penal si a Codului de procedura penala, pentru a asigura alinierea la deciziile pe care Curtea Constitutionala a Romaniei le-a luat incepand cu 2016.
Finalizarea revizuirii celor doua coduri face parte, de asemenea, din angajamentele asumate de Romania in cadrul Planului sau de redresare si rezilienta, care urmeaza sa fie adoptat pana la sfarsitul anului 2022, iar Comisia va evalua indeaproape codurile revizuite in conformitate cu procedurile specifice prevazute in acest context.
O ultima chestiune imediata va fi capacitatea viitorului Consiliu Superior al Magistraturii de a contribui la impulsul reformei, iar guvernul roman si-a exprimat increderea in capacitatea acestui consiliu de a da un nou impuls transparentei si responsabilitatii
Romania si-a aratat deja angajamentul ferm de a lucra in cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept si continua sa coopereze in mod constructiv in acest cadru. In paralel, Planul de redresare si de rezilienta al Romaniei a permis, de asemenea, stabilirea unor etape specifice pentru realizarea de progrese
Comisia este increzatoare ca, in prezent, odata cu instituirea etapelor finale esentiale, cooperarea si monitorizarea sistemului judiciar si a politicilor anticoruptie din Romania pot fi continuate in cadrul raportului privind statul de drept si al altor parti stabilite ale setului de instrumente privind statul de drept care se aplica tuturor statelor membre. In acest sens, exista deja recomandari in cadrul rapoartelor privind statul de drept, precum si programe in cadrul Instrumentului de asistenta tehnica pentru sprijinirea procesului de reforma.
Comisia considera ca progresele inregistrate de Romania in cadrul MCV sunt suficiente pentru a respecta angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii sale la UE.
Este important ca Romania sa continue sa lucreze in mod consecvent la transpunerea in legislatie concreta a angajamentelor ramase specificate in prezentul raport si la continuarea punerii in aplicare, in cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept si cu sprijinul altor parti ale setului de instrumente ale UE privind statul de drept.
Comisia va tine seama in mod corespunzator de observatiile Consiliului, precum si de cele ale Parlamentului European inainte de a lua o decizie finala privind Romania in conformitate cu decizia MCV.
DOCUMENTUL OFICIAL (in engleaza)
Comments