RATIONAL – ,,Uraaa, suntem finalisti!", sa nu trepidam: Adevarul despre ,,Capitala Tineretului din R...

ECHILIBRAT. Dupa esecul neimbucurator, previzibil si deloc glorios al urbei resedinta de judet in competitia pentru titlul de ,,Capitala Culturala Europeana", Baia Mare s-a inscris, alaturi de alte sase orase, in alta provocare, in urma careia va fi desemnata ,,Capitala Tineretului din Romania" in anul 2018. Recent, candidaturile au fost trecute prin decantor, juriul eliminand in prima etapa a evaluarilor patru orase. Au mai ramas in competitie trei: Baia Mare, Iasi, Satu Mare.

&

Trecerea de prima etapa a evaluarii (juriul e independent, zice-se, format din reprezentanti ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizatiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare si ai unor institutii publice) a declansat reflexul de sorginte pavloviana, entuziasmul fiind dus catre irational. Le elimin pe cele de pe socializarea virtuala feisbucista (irelevante in contextul logicii) si le reamintesc, ca argumente, doar pe cele venite de la oficiali implicati: ,,Suntem finalisti!", ,,Baia Mare merita!", ,,Proiectele noastre sunt remarcabile prin viziune, durabilitate, efect asupra comunitatii si prestigiu la nivel european!", ,,Drumul nostru spre Baia Mare-Capitala a Tineretului din Romania in 2018!".

&

Sigur, cele mai multe dintre surescitarile verbale de mai sus ii apartin tanarului primar Catalin Chereches, cel care este promotorul chalenge-urilor in care a introdus urbea pana acum: Capitala Culturala Europeana, Capitala Tineretului din Romania. Ce nu e bine? In principal, exaltarea. Nu am castigat nimic, ci nu am fost dati afara inca (ceea ce e bine, pastram speranta, care moare ultima) - la fel de finalisti am fost si cazul competitiei pentru titlul de Capitala Culturala Europeana, s-au cheltuit bani cu ghiotura si in conditii nelegale, spune raportul Camerei de Conturi, iar la final ne-am clasat pe locul 4 din 4. Asadar, ponderatia nu strica, daca nu pentru ca este apanajul inteligentei, macar pentru ca te fereste de un prezumtiv ridicol.

&

Bun, astea-s datele preliminare ale problemei. S-o rezolvam, nu inainte de a sublinia ca aceste candidaturi sunt benefice, atata timp cat raportul cheltuielilor din bugetul urbei sunt echilibrate (cum n-a fost cazul in challenge-ul Capitala Culturala) cu relevanta unei potentiale victorii (certitudini n-au decat lobotomizatii, deci un grad de risc exista in orice).

&

Ce castiga si ce face o Capitala a Tineretului

&

De dragul exaltarilor exprimate public, sa pornim de la ideea ca Baia Mare va castiga titlul de Capitala a Tineretului din Romania. Sa vedem ce inseamna asta. Pana acum, doar doua orase au detinut aceasta titulatura: Timisoara (2016-2017) si Bacau (2017-2018). Pentru ca orasul din Moldova este in plin exercitiu, date relevante despre castigurile pe care le are un oras care detine aceasta titulatura putem extrage doar de la Timisoara, urbe care si-a dus la final ,,mandatul".

&

Organizatorii zic ca titlul de Capitala a Tineretului din Romania ofera respectivului oras oportunitatea de a-si transforma viziunile in proiecte de dezvoltare urbana prin participarea tinerilor. Practic, se abordeaza teme de interes pentru tineri, asta incurajand dezvoltarea unor idei inovatoare la care tinerii participa activ in viata comunitatii. E bine, jos cu virtualul, dependentele negative, apatia! O adrenalina pentru cei plictisiti de viata reala.

&

De unde vin banii pentru finantarea proiectelor care ii anima pe tineri si ii implica in viata Cetatii? Finantarea este subtire, 50.000 de euro, si vine de la o banca privata (BCR). Grosul banilor vin de la autoritatea locala - adica din bugetul public – si, eventual, de la sponsori. Fiind o manifestare care priveste comunitatea locala tanara, povestile cu afluxul de turisti care duce la dezvoltarea economica, raman povesti. Bun, nu se dau bani, nu vin bani de nicaieri. Se fac niste proiecte pentru tinerii localnici, cu bani din bugetul local. Sa vedem ce impact au aceste proiecte.

&

In Timisoara, actanti directi au fost pe parcursul unui an de Capitala a Tineretului 80 de persoane. Altii, pana la 300, au fost implicati in proiecte pasagere. Ce s-a realizat: participare publica (a fost o campanie "Fii primar pentru o saptamana!", in urma careia un tanar din Timisoara si-a petrecut o saptamana alaturi de primar; au fost incurajati tinerii care neafiliati unor organizatii de tineret sa isi spuna ideile si sa propuna proiecte ce au fost implementate); s-a pus in valoare spatiul urban (instalatia string art din Parcul Castelului; un tur istoric al podurilor din oras; relansarea hartilor Use-IT, ce fac parte dintr-un circuit international; realizarea unor mesaje motivationale pe strazile din oras); voluntariat.

&

Concluzie: Nu doar sa nu zicem hop, inainte de a sari groapa, dar si sa vedem ca groapa nu chiar chiar atat de inspaimantatoare, fiind, de fapt, un sant mai mic, asa…

&

Catalin VISCHI

Comments