RETROSPECTIVA Cluj: In 2016 festivalul Untold a devenit cel mai mare din Europa de Est

RETROSPECTIVA Cluj: In 2016 festivalul Untold a devenit cel mai mare din Europa de Est

Anul 2016 a consemnat consacrarea festivalului Untold, aflat doar la a doua ediție, ca unul dintre cele mai importante festivaluri muzicale de pe continent și cel mai mare din Europa de Est.

***
Lansat inițial ca principalul eveniment al proiectului Cluj-Capitală Europeană de Tineret, titlu deținut de orașul Cluj-Napoca pe parcursul anului 2015, festivalul Untold a devenit rapid cel mai mare festival din Europa de Est. Deși abia lansat și ajuns în 2016 doar la a doua ediție, festivalul a câștigat și numeroase premii, unul dintre ele fiind Best Major Festival, titlu obținut în cadrul competiției europene Festival Awards și câștigat, în premieră pentru România.

"UNTOLD aduce pentru prima dată în România marele premiu al prestigioasei competiții europene Festival Awards, fiind desemnat câștigător al celei de-a 7-a ediții, la categoria Best Major Festival. Este pentru prima dată când un festival aflat la prima ediție câștigă marele premiu. Gala de decernare a premiilor a avut loc în 13 ianuarie 2016 în Groningen, Olanda, iar alături de UNTOLD, pe lista de finaliști la categoria Best Major Festival s-au aflat cele mai renumite festivaluri din Europa", arată un comunicat transmis de organizatorii festivalului.

Anul acesta, principala scenă a festivalului Untold a fost cel mai mare podium amenajat în România, depășindu-l ca suprafață pe cel de anul trecut, care a fost construit pe același amplasament, pe stadionul Cluj Arena. Scena, care a avut o înălțime de 28 de metri și o deschidere de 120 de metri și a fost locul de desfășurare a numeroși artiști celebri, cum ar fi Dimitri Vegas & Like Mike, Tiesto, Faithless, producătorul de muzică electro-house Tujamo, DJ-ul olandez Hardwell și DJ olandez Armin van Buuren. În total, în cele patru zile de festival, 150 de artiști au concertat pe cele șapte scene ale festivalului și au fost urmăriți de peste 260.000 de spectatori, dintre care 30.000 veniți din străinătate.

***
Legendă a cinematografiei mondiale, divă inconfundabilă a marelui ecran și una dintre cele mai intens celebrate frumuseți din lume, Sophia Loren a venit anul acesta pentru prima dată în România, ca invitat special al Festivalului Internațional de Film Transilvania. Sex simbol al anilor '50 — '70, cu o popularitate internațională neegalată de nicio altă actriță italiană, Sophia Loren a primi Premiul pentru întreaga carieră la gala de închidere a celei de-a 15-a ediții, pe 4 iunie, la Teatrul Național din Cluj-Napoca.

"Niciodată nu te gândești 'acum sunt celebră'. Dacă ți se întâmplă asta, cariera ta s-a încheiat. Mereu trebuie să îți spui că tot ceea ce trăiești este ceva minunat, că trebuie să continui să te dezvolți. Trebuie să te dezvolți ca om, în primul rând, apoi în cariera ta. Dar nu mi s-a întâmplat niciodată să mă trezesc dimineața și să spun 'Doamne, sunt o celebritate'. Nici când am câștigat Oscarul. Nici atunci nu știi asta", a afirmat celebra actriță, într-o conferință de presă, la TIFF.

Anul acesta Trofeul TIFF a fost câștigat de filmul 'Câini', al regizorului român Bogdan Mirică. Premiul i-a fost înmânat regizorului în cadrul Galei de închidere de către ministrul Culturii, Corina Șuteu, în cadrul Galei de închidere.

Lansat în cinematografele din România la finalul lunii septembrie, filmul "Câini", a fost elogiat în presa din Franța, după ce a avut premiera, pe 28 septembrie, în această țară. "O Europă nebună clocotește în acest debut foarte promițător", scrie publicația Le Figaro, după cum informează distribuitorii români ai lungmetrajului, într-un comunicat transmis AGERPRES.

TIFF a ajuns în 2016 la cea de-a 15-a ediție. Un studiu al Facultății de Business din cadrul Universității 'Babeș-Bolyai' evaluează la 7,5 milioane de euro impactul Festivalului de Film Transilvania (TIFF) asupra economiei locale. Autorii studiului au analizat fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu acesta, dar și banii cheltuiți de participanți.

***
Anul acesta Cluj-Napoca a împlinit 700 de ani de când a fost ridicat la rangul de oraș, în 19 august 1316, de regele Carol Robert de Anjou. O videoproiecție 3D spectaculoasă, a fost realizată, cu această ocazie, pe zidurile Bisericii Romano-Catolice Sf. Mihail din Cluj-Napoca, care este una dintre cele mai mari lăcașe în stil gotic din Transilvania și a cărei construire este strâns legată de momentul în care localitatea de pe Someș a primit documentul regal, acum șapte secole.

Spectacolul de imagini a fost realizat de artistul vizual Bordos László Zsolt (alias Bordos ArtWorks), în cadrul Zilelor Maghiare ale Clujului, cu ajutorul a 12 proiectoare de mare rezoluție aduse din Germania și Ungaria, cele mai mari ajungând chiar la 30.000 de lumeni și peste 100 de kilograme. Filmul pregătit de artist a durat aproximativ 8. Pentru realizarea proiecției a fost necesară scanarea laser tridimensională de mare precizie atât a exteriorului, cât și a interiorului catedralei gotice.

Tamas Peter, consulul onorific al Ungariei la Timișoara și președinte al Asociatiei Bastion, susține o conferințț de presț cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare

Biserica Romano-Catolică 'Sf. Mihail' este unul dintre cele mai importante monumente istorice din oraș și din Transilvania. Construirea ei a început în anul 1316, când Clujul a fost ridicat la rang de oraș. Prima fază de construire a durat până în 1390, iar o a doua fază s-a desfășurat între anii 1410 — 1487, însă construcția a suportat periodic, de-a lungul secolelor, adăugiri și modificări, mai mult sau mai puțin importante. În 19 august 1316, localitatea pe care se ridică astăzi Cluj-Napoca a fost ridicată la rang de oraș de regele Ungariei Carol Robert de Anjou.

În cursul serii de 19 august 2016, proiecția 3D a fost precedată de reprezentații de lupte și dansuri și discursuri festive, organizate în cadrul Zilelor Maghiare ale Clujului, moment în care au fost deschise 700 de sticle de șampanie.

***
Un moment deosebit în peisajul cultural clujean a fost, anul acesta, montarea, în décor natural, pe apă, a spectacolului 'Lacul Lebedelor', P.I. Ceaikovski, care a închis stagiunea Operei Naționale Române Cluj-Napoca. Pentru acest eveniment, pe lacul din Parcul central al orașului a fost montată o scenă. Ideea montării îi aparține coregrafului Vasile Solomon, care, pe când lucra cu balerinii, vara trecută, la acest spectacol, s-a gândit că ar putea fi realizat și în decor natural.

"Era caniculă și treceam prin Parcul Mare și așa mi-a venit ideea acestui spectacol. M-am gândit că nu e nevoie de decor, pentru că avem lacul. Am discutat cu directorul Operei și în jumătate de oră m-a anunțat că îl facem. Am adaptat regia, pentru că o serie de elemente dispar, cum ar fi culisele. Dar coregrafia și restul au rămas la fel", a spus Solomon.

Astfel au fost montate două scene în Parcul Central, dintre care una pe apă, care a fost susținută de opt piloni și ancorată cu elemente din beton, așezate pe fundul lacului. Scena a fost ridicată la doar 20 de centimetri deasupra apei, pentru a păstra iluzia că balerinii plutesc pe lac.

Prim balerinii Andreea Jura și Dan Haja au mărturisit că au avut emoții în privința acestui spectacol, din punct de vedere al 'relaționării' cu spațiul inedit al scenei, însă au fost mulțumiți că totul s-a terminat cu bine.

La rândul său, directorul Operei din Cluj-Napoca, Florin Estefan, a spus că la două zile după ce a acceptat ideea și-a dat seama, după discuțiile cu echipa Operei, că este dificil de pus în practică. Estefan a explicat că spectacolele în aer liber pe care Opera din Cluj le montează deja, în fiecare vară, de câțiva ani, au dus la o creștere spectaculoasă a publicului, dar și a vizibilității, pe internet, a creațiilor acestei instituții.

***
O expoziție unică în România, la care pot fi văzute sute de obiecte și artefacte dacice în formă digitizată, dar și monumente, temple și case ale acestei civilizații, a fost deschisă la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca. Expoziția a fost creată în urma unui proiect derulat împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj, care a oferit suportul tehnic și informatic, iar finanțarea, de peste un milion de euro, a fost asigurată printr-un grant EEA — așa numitele fonduri norvegiene. Peste 500 de obiecte antice au fost digitizate, ele reprezentând diverse aspecte cotidiene din viața dacilor. Cele mai multe sunt unelte, scule, vase ceramic, dar au mai fost reconstituite digital și câteva monumente, case dacice și temple.

***
Cluj-Napoca este unul dintre cele mai puternice centre educative din România, având pe teritoriul său șase universități de stat, care însumează aproximativ 100.000 de studenți. Cercetarea are astfel, un rol important în peisajul orașului, aici existând și sute de echipe care lucrează la proiecte importante.

Echipa Universității Tehnice din Cluj-Napoca a reușit, anul acesta, în luna aprilie, pentru al treilea an consecutiv, să ocupe primul loc în competiția internațională Seismic Design Competition. Macheta studenților români, denumită 'RedWood Tower', reprezintă o structură de 29 de etaje, realizată integral din lemn de balsa, un lemn cu o structură foarte ușoară și are o greutate de doar 606 grame. Ea a rezistat cu brio celor 3 cutremure simulate din cadrul concursului.

Un alt proiect, care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populației la radon, gaz radioactiv considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar și a leucemiei, a fost lansat anul acesta la Universitatea 'Babeș-Bolyai' (UBB). Coordonat de o echipă a Facultății de Știința și Ingineria Mediului, proiectul reprezintă o premieră pentru România prin domeniul de cercetare abordat.

Managerul acestui proiect, Alexandra Cucoș Dinu, a explicat că anumite cercetări plasează România pe primul loc în Europa în privința expunerii la radon. Acest lucru face neapărat necesară găsirea unor soluții de scădere a concentrației de radon, mai ales în zonele în care nivelul este crescut.

Alt proiect important realizat anul acesta în mediul universitar a fost Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, o investiție cofinanțată prin fonduri europene care este în acest moment cea mai mare instituție de acest tip din țară. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a inaugurat proiectul în prezența fostului său student, fostul comisar european și premier al României, Dacian Cioloș. Prin acest proiect, USAMV Cluj-Napoca dispune de un institut de cercetare, cu aparatură modernă, care poate derula diverse proiecte în mai multe specializări din domeniul horticulturii. Investiția se ridică la suma de 42.427.878 de lei din fonduri europene, la care se adaugă o contribuție de peste 10 milioane de lei, care reprezintă contribuția universității.

AGERPRES / (AS — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Comments