Se cauta surse de finantare pentru reabilitarea monumentelor istorice Strigatul de ajutor lansat de...

La întâlnire au participat subprefectul Alexandru Cosma, vicepreşedintele Ioan Doru Dăncuş, primarul oraşului Şomcuta Mare, Ioan Buda, directorul Ioan Marchiş, reprezentanţi ai Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, dar şi ai Parohiei Buteasa, arhitecţi, proiectanţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.
Acoperişul bisericii, monument istoric a fost afectat de căderile masive de zăpadă şi s-a prăbuşit. În urmă cu mai mulţi ani a fost realizat un proiect de reabilitare a bisericii, care a fost susţinut şi promovat de către autorităţile judeţene şi autorităţile administraţiei publice locale la nivel central. Nu au fost primite fonduri, datorită faptului că biserica nu se afla în domeniul public/ proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, ci în domeniul privat, iar obligativitatea apartenenţei domeniului public reprezenta unul dintre condiţiile de eligibilitate.
“Biserica are probleme încă din 2011. Timpul a trecut, nu s-a făcut aproape nimic. S-a făcut o intervenţie anii trecuţi, dar nu a făcut faţă. Acoperişul e distrus total, lemnele sunt compromise, sunt putrede, a rămas doar turla. Costul de conservare şi de tratare a lemnului vechi este foarte mare, circa 200.000 euro. De aceea se va face acum în regim de urgenţă o expertiză pentru a vedea în ce stare se află lemnele să vedem dacă soluţie e refacerea bisericii cu lemn nou. După ce expertul va face această expertiză ne vom întâlni din nou la Prefectură”, a spus directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, Ioan Marchiş.
În acest context, trebuie identificate parteneriate şi soluţii de finanţare pentru reabilitarea şi salvarea bisericii, monument istoric şi de patrimoniu al judeţului nostru, a precizat prefectul Vasile Moldovan. „E posibil ca biserica să treacă în patrimoniul Primăriei. Vom salva monumentul, dar nu ştim încă în ce formă. Proiecte există şi la Bucureşti. Problema e finanţarea. Monumentul e din categoria B, de interes judeţean. Se va implica şi Consiliul Judeţean şi Primăria Şomcuta Mare. Şi aceste ONG-uri vor face eforturi să ajutăm la reabilitarea monumentului”, a mai spus Ioan Marchiş.
Specialiştii în domeniu au afirmat că, în prima fază, ar fi vorba de lucrări de punere în siguranţă a turnului bisericii, respectiv a structurii de susţinere, în valoare de peste 60.000 lei. Pentru executarea lucrărilor de conservare a bisericii este nevoie de realizarea unui studiu şi de o expertiză care trebuie realizată de către o persoană/firmă autorizată specializată în domeniul restaurării şi conservării monumentelor istorice. Termenul stabilit de autorităţi pentru realizarea expertizei la situaţia actuală a bisericii este de 30 zile, urmând ca mai apoi să fie întocmit proiect pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi conservare a bisericii din localitatea Buteasa.

Alte monumente istorice în colaps

Oficialii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş spun că la nivelul judeţului probleme grave există şi în cazul altor monumente. “Avem 29 de monumente din judeţul Maramureş în stare de colaps şi precolaps: Casa Pocol, Cetatea Chioarului, Clădirea Minoriţilor din Centrul Vechi, Libertăţii 1 din Centrul Vechi, Casa Iancu din Centrul Vechi, Cazinoul de pe strada Crişan 18, Rezervorul din Firiza a vechiului apeduct, Zidul de apărare a cetăţii de pe strada Monetăriei, Obeliscul Tătarilor din Cavnic, ruinele Topitoriei din Cavnic. La Coştiui mai avem probleme”, a declarat Ioan Marchiş.
În aceste cazuri, situaţia e cunoscută şi la Bucureşti. Nu se poate interveni din acelaşi motiv: lipsa banilor. Aşa că se face apel la comunitate, la instituţii, la ONG-uri pentru a-şi uni forţele şi pentru a interveni, altfel Maramureşul nu va mai fi acelaşi fără aceste monumente.
“Căutăm surse de finanţare. Cele din categoria A pot primi fonduri şi de la Ministerul Culturii, pentru că sunt de interes naţional. Trebuie să găsim surse locale, să trezim interesul oamenilor, al proprietarilor, al societăţii de a investi în monumente. Multe comune se identifică prin aceste monumente. Noi trebuie să creăm această cultură, această înţelegere, să intervină societatea, să le reparăm până nu se degradează complet. Maramureşul e foarte important prin aceste monumente. Tradiţia continuă prin această arhitectură de lemn. Dacă ne dispar monumentele, nu vom mai avea exemple de arhitectură veche. Toate instituţiile trebuie să se implice, să dăm importanţă acestor monumente care reprezintă identitatea noastră”, a precizat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

Comments