STUDIU Populatia tanara a Romaniei a scazut cu mai bine de o treime. Consecinte ingrijoratoare
Populaţia tânără a scăzut cu aproape o treime (32,75%) din 2003 şi până în prezent. Cel puţin aşa relevă un studiu publicat recent de Consiliul Tineretului din România. Concret, în acest interval de timp numărul tinerilor (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097 la 5.074.748. Cea mai semnificativă reducere a avut loc în perioada 2013-2018, de 11,05%, însemnând o scădere cu 630.593, mai notează raportul.
Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România (CTR), afirmă că problema este cu atât mai gravă în contextul în care finanţarea pentru tineri se menţine la un nivel scăzut. Concret, analiza CTR arată că statul investeşte anual pentru activităţile destinate tinerilor echivalentul unui covrig, respectiv 1,49 lei. Investiţia totală în componenta de tineret a Ministerului Tineretului şi Sportului (incluzând atât activităţile pentru tineret cât şi cheltuielile cu salarii, centre de tineret şi de agrement şi realizarea unor cercetări) ajunge abia la 20 de lei/tânăr/an, potrivit aceleiaşi surse.
Primul şoc va fi pe sistemul de pensii, atunci când decreţeii vor ieşi la pensie. - Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical (BNS)
„În condiţiile în care în ultimii 15 ani numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime (32,75%), de la 7,5 la 5 milioane de tineri, acest nivel de finanţare a activităţii de tineret este efectiv sinucigaş pentru România. Pentru a rămâne în ţară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieţii mai bună şi asta înseamnă şi educaţie şi sănătate, dar şi oportunităţi de voluntariat, de învăţare în afara şcolii, de petrecere a timpului liber, un cadru prin care să aibă acces la informaţii de interes pentru ei, consiliere, spaţii în care să se întâlnească şi să dezvolte proiecte care să răspundă nevoilor lor şi ale comunităţilor lor şi multe altele”, punctează Mihai Dragoş.
Sistemul de pensii va intra în faliment
O consecinţă a plecării tinerilor din România are legătură directă cu falimentarea sistemului de pensii, care va intra în colaps în 5 - 10 ani, după cum susţin sindicaliştii. „Primul şoc va fi pe sistemul de pensii, atunci când decreţeii vor ieşi la pensie. Discutăm de cifre uriaşe: 2,5 milioane de tineri care au părăsit ţara este enorm. Din punctul meu de vedere, modelul de structurare a actualei legi a pensiilor e unul care pedepseşte generaţiile următoare, dar îi ajută pe cei care sunt acum la pensie. Aceste cifre date de Consiliul Tineretului din România ar trebui să stârnească un taifun în birourile guvernamentale. Pentru că se va ajunge în situaţia în care ori se cresc transferurile de la bugetul de stat şi se iau bani de la dezvoltare pentru a-i direcţiona spre plata pensiilor, ori să pui la colţ generaţiile care vin din urmă. Asta pentru că inevitabil se va constata că pentru ei au rămas trei lei şi nu pot beneficia de pensie”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical (BNS).
Românii care fac copii s-au mutat în alte state
La rândul său, Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei „Mame pentru Mame“, spune că efectele plecării tinerilor se văd şi în planul natalităţii, care a scăzut considerabil în perioada 2003 - 2018. „Natalitatea e foarte jos în România iar cei care au plecat sunt tocmai cei aflaţi la vârsta la care se fac copii. Există, din păcate, efecte socio-economice grave, mai ales că natalitatea este un motor pentru orice stat. Oamenii, în momentul în care iau decizia de a face copii, năzuiesc spre mai bine. Atunci când natalitatea se mută din România în alte state, cum e cazul celor care migrează, ţara asta rămâne pe rezervor gol, populaţional, socio-economic şi ca spirit. Implicaţiile sunt mult mai grave decât am putea crede la prima vedere”, spune reprezentanta societăţii civile.
Totodată, sociologul Barbu Mateescu punctează că o altă problemă economică va viza piaţa de desfacere pentru anumite produse destinate populaţiei tinere. „Companiile care fac produse pentru nou-născuţi, cât şi pentru copii de alte vârste, vor avea de suferit în sensul că publicul lor ţintă va scădea considerabil. În plus, cred că vor fi probleme şi în aria divertismentului sau a turismului, căci vor fi mai puţine persoane care vor da bani pentru activităţi de relaxare. Nu mă refer în mod particular la turismul pentru familii extinse, cât la turismul mai puţin comercial, preferat preponderent de tineri. Un alt efect important este schimbarea agendei politice, cât şi a discursului în acest sens. Observăm cum clasa politică este deja preocupată, într-o mai mare măsură, de pensionari decât de tineri. Asta pentru că cei dintâi reprezintă un electorat mai extins“, conchide Mateescu.
Comments