Summitul vrajbei europene. Bugetul UE, subiectul unei confruntari dure la Bruxelles

Summitul vrajbei europene. Bugetul UE, subiectul unei confruntari dure la Bruxelles

Summitul vrajbei europene. Bugetul UE, subiectul unei confruntari dure la Bruxelles


Liderii europeni se reunesc incepand de joi la Bruxelles pentru a incerca sa ajunga la o intelegere asupra cadrului financiar al UE pentru urmatorii sapte ani (2021-2027), in cadrul unui summit ce se anunta lung si dificil din cauza divergentelor foarte profunde dintre statele membre, relateaza AFP, citata de Agerpres.


In cazul in care nu va exista o lovitura de teatru, acest prim tur de incalzire nu este asteptat sa se incheie cu un acord. Cu sapte ani in urma a fost nevoie de doua summituri pentru o intelegere asupra bugetului.


Iar de data acesta Brexit-ul a complicat si mai mult situatia, dat fiind ca bugetul UE va fi lipsit in acest ciclu de programare de contributia financiara a Londrei, ce ar fi fost cuprinsa intre 60 si 75 de miliarde de euro pe ansamblul celor sapte ani.


Divergentele privesc atat valoarea bugetului, cat si distributia acestuia pe capitole. Un grup al contributorilor neti format din Austria, Olanda, Danemarca, Suedia si intr-o anumita masura si Germania cer ca bugetul UE sa nu depaseasca 1% din venitul national brut al statelor membre, in timp ce statele beneficiare nete est-europene atrag atentia ca fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalitatilor de dezvoltare dintre ele si cele vest-europene.


Insa mai multe state contributoare nete, printre care si Germania, doresc o repartitie a resurselor care sa favorizeze noi prioritati, precum cercetarea, apararea, migratia sau mediul, in detrimentul politicilor traditionale, respectiva politica agricola comuna si politica de coeziune, carora pana in prezent li s-a alocat impreuna circa 60% din buget.


In cazul politicii agricole comune, mentinerea unei finantari ridicate pentru acesta este sprijinita intens de Franta, sustinuta de alte state al caror sector agricol are o pondere importanta in economie, printre care si Spania, care in prezent se afla sub presiunea manifestatiilor agricultorilor.


Comisia Europeana, care la randul ei a stabilit ca prioritati combaterea schimbarilor climatice si sectorul digital, ar dori un buget multianual de 1,114% din venitul national brut al statelor membre, iar Parlamentul European chiar si mai mult, respectiv 1,3%.


Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a venit cu o propunere de compromis, avansand procentul de 1,074%. El s-a declarat de asemenea favorabil conditionarii accesarii fondurilor europene de situatia statului de drept, in contextul criticilor la adresa Ungariei si Poloniei la acest capitol, si a mai propus acoperirea golului lasat de Brexit in buget prin taxarea plasticului nereciclat si a emisiilor de carbon.


Aceasta lupta a procentelor este importanta, intrucat 0,01% inseamna peste 10 miliarde de euro.


Un alt subiect de divergenta este practica rabaturilor la contributiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai intai Regatul Unit incepand din 1984, in urma insistentelor premierului Margaret Thatcher, de atunci si alte state contributoare nete cerand si obtinand astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda. Mai multe state, in frunte cu Franta, cer eliminarea completa a acestei facilitati.


''Ultimii pasi de facut pentru a ajunge la un compromis sunt mereu cei mai dificili, dar cred ca totul este pe masa pentru a putea lua o decizie'', a declarat joi Charles Michel, inaintea summitului care s-ar putea prelungi pana in weekend.


Comments