Aeroportul Bucuresti-Sud, noua poarta de acces catre Europa, va deservi peste 11 milioane de pasager...
Aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de catre un consortiu de specialisti, din care fac parte si reprezentanti ai companiei SETEC din Franta, societate cu experienta vasta in studierea, proiectarea si realizarea de aeroporturi la nivel global, atat in Europa, cat si in America de Sud, Africa si Asia.
Potrivit studiului mentionat, noul aeroport international al Bucurestiului va fi construit in imediata apropiere a localitatii Adunatii Copaceni din judetul Giurgiu, situata la 24 de kilometri de centrul capitalei Romaniei si la o distanta de 43 de kilometri fata de granita cu Bulgaria.
,,Ceea ce am inceput de acum un an ca idee, ca dorinta, astazi prinde contur. In urma asocierii cu Consiliul Judetean Giurgiu, am pus baza unei structuri care va pune in practica acest proiect existent, ca intentie, inca din anul 1973. Impreuna am facut primul pas, alaturi de partenerii francezi de la Setec, cu experienta vasta in privinta infrastructurii aeroportuare. Bucurestiul este polarizat, a existat o diferenta foarte mare intre nordul si sudul Bucurestiului, fapt ce produce consecinte grave, ce face nordul orasului sa fie sufocat de propriul succes. Avem o necesitate majora pentru zona de sud a orasului. Si economic, dar si in privinta infrastructurii. Acesta este fundamentul initierii procedurilor despre care vorbim. Sunt convins ca impreuna cu partenerii nostri, vom reusi sa ducem la capat acest proiect", a declarat Daniel Baluta, primarul Sectorului 4.
Marcel Ciolacu: O sa ne mentinem ajutorul pe care il dam refugiatilor ucraineni
Infiintarea noului aeroport in zona de sud a Bucurestiului marcheaza un moment semnificativ in dezvoltarea infrastructurii de aviatie a Romaniei si a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, insa, va satisface, totodata, si cerinta imperativa a decongestionarii traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni. Aici, conform specialistilor, estimarile arata faptul ca in urmatorii ani, traficul de pasageri ar putea creste semnificativ (pana la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, in 2050), iar in aceste conditii, in care nu sunt prefigurate intentii de extindere a capacitatii de transport a aerogarii din Otopeni, luarea in considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficienta a traficului si o experienta mai buna pentru pasageri.
,,Primul lucru la care trebuie sa ne uitam atunci cand realizam un aeroport este bineinteles raportul dintre cerere si oferta si acest lucru ne va ajuta sa dimensionam capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazam pe studii econometrice care ofera o perspectiva pana in anul 2050, pentru Bucuresti, de 40 de milioane de pasageri intr-un scenariu prudential si de 65 de milioane de pasageri, intr-un scenariu optimist. Amplasamentul este unul strategic, in partea de sud a Bucurestiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru ca este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oras si care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente. Va fi, de asemenea, un punct de legatura si cu tara vecina, Bulgaria, de asemenea noua membra a Spatiului Schengen si am observat in studiile pe care le-am facut ca sunt deja pasageri in aceasta tara care folosesc Aeroportul Otopeni si care se vor putea bucura in viitor de noul aeroport", a declarat Aurelien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul Bucuresti-Sud.
Acest proiect ambitios va urma ghidurile IATA (Asociatia Internationala a Transportului Aerian) si este conceput sa serveasca ca un hub strategic atat pentru operatiunile de pasageri, cat si pentru cele de marfa, pentru a raspunde cererii in continua crestere a transportului aerian in anii urmatori. Acoperind o suprafata vasta, aeroportul este proiectat sa includa terminale de ultima generatie, piste de decolare si aterizare si facilitati de ultima ora, asigurand operatiuni fara probleme.
In plus, locatia strategica aeroportului ofera acces convenabil la retelele de transport existente si viitoare, inclusiv la drumuri, cai ferate, cai navigabile si sisteme de metrou. Aceasta conectivitate eficienta asigura un acces rapid si fara probleme atat pentru pasageri, cat si pentru transportatori, favorizand cresterea mobilitatii si a oportunitatilor comerciale.
,,Transportul ramane problema noastra numarul 1, fluidizarea traficului este provocarea noastra, a tuturor, pentru ca un trafic congestionat inseamna foarte multa poluare, pentru copiii nostri, pentru tinerii nostri, pentru noi toti. De aceea, pentru perioada urmatoare ne-am propus, ca impreuna, sa prelungim reteaua de metrou si aici vreau sa-i aduc felicitari prietenului meu Daniel Baluta, primarul Sectorului 4, care are deja un avans cu magistrala M4. Vrem sa dezvoltam si magistralele M2 si M7, trebuie sa unim Bucurestiul cu Ilfovul si invers, asa vom combate eficient traficul. Un astfel de proiect, un aeroport in sudul Capitalei, este asteptat de peste 20 de ani, de aceea vreau il felicit pe Daniel, dar si pe echipa sa, pentru eforturile depuse in vederea realizarii unui astfel de obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea Capitalei", a declarat senatorul Gabriela Firea.
De asemenea, proximitatea aeroportului fata de Bulgaria adauga o alta dimensiune semnificativa a strategiei sale. Avand in faptul ca atat Romania, cat si Bulgaria, sunt deja membre ale spatiului Schengen aerian si maritim si ca la momentul finalizarii constructiei aeroportului, cele doua tari vor avea si frontierele terestre in Schengen, aerogara va deveni un nod strategic, o poarta de acces cruciala pentru calatoriile si comertul international, facilitand circulatia neintrerupta a marfurilor si pasagerilor.
Avand in vedere noul statut al Romaniei, ca proaspat membru al Spatiului Schengen, se estimeaza ca noul terminal va avea o suprafata redusa pentru controlul vamal. In cele din urma, luand in considerare toate aceste aspecte, precum si numarul de standuri de contact, suprafata terminalului necesara este estimata la aproximativ 81.000 m2, dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren cat se estimeaza ca este nevoie pentru constructia aeroportului. Suprafata terminalului urmeaza a fi distribuita pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol a acestuia.
Aeroportul din sudul Bucurestiului va fi, totodata, si un centru crucial pentru transportul de marfuri, incluzand depozite de marfa, depozite de depozitare si o infrastructura logistica de ultima generatie. Vor fi manipulate diferite tipuri de marfuri, de la cele perisabile la cele mari, pentru un transfer rapid si sigur catre diverse destinatii. Spatiul noului terminal cargo este estimata la minimum 3.000 m2.
Odata construit, noul aeroport al Bucurestiului va avea si functiuni conexe transportului aerian de persoane si de marfuri, cum ar fi: turn de control, facilitati de securitate aeroportuara, statie de salvare si stingere a incendiilor la aeronave, facilitati proprii de deszapezire si de intretinere aeroportuara, dar si o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri. Totodata, aici se vor regasi si o serie de facilitati oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, intre care se regasesc: hangar de intretinere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilitati de catering pentru zboruri, facilitati de alimentare cu combustibil pentru aeronave si facilitati de degivrare aeronavelor, plus centrale solare si statii de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor si pentru impact minim asupra mediului inconjurator.
,,Aceasta faza a proiectului anterior mentionat si detaliat reprezinta studiu de oportunitate, care ofera informatii in functie de care urmeaza sa fie determinata dimensiunea si configuratia optima a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare si aterizare, caile de rulare, platformele si zonele terminale. Se iau in considerare factori precum miscarile aeronavelor, volumele de pasageri, operatiunile de marfa si facilitatile de servicii pentru a asigura operatiuni eficiente si pentru a se adapta cerintelor proiectate", sustin specialistii, care precizeaza si urmatorii pasi de urmat astfel incat documentele aferente construirii Aeroportului Bucuresti-Sud sa fie conceputa ca la carte. Astfel, in perioada imediat urmatoare, vor fi dezvoltate solutiile tehnice si vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi intocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentatiei tehnice prevazuta de legislatia in vigoare.
Potrivit estimarilor specialistilor, studiul de prefezabilitate ar urma sa fie finalizat in luna august 2024, iar un an mai tarziu, in septembrie 2025, sa fie disponibile atat studiul de fezabilitate, cat si Planul Urbanistic Zonal. In octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare si executie, proiectul urmand a fi finalizat in termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de incepere a lucrarilor.
Comments