Alegeri in Franta: rezultatele finale ale turului intai. Ce urmeaza? Scenarii postelectorale

Rezultatele indicate de exit-polluri pentru turul intai al alegerilor legislative anticipate din Franta au fost confirmate de cifrele oficiale finale anuntate luni dimineata de Ministerul de Interne. Asadar, partidul de extrema-dreapta Rassemblement national (RN - Adunarea Nationala) s-a clasat pe primul loc, devansand alianta de stanga Nouveau Front populaire (NFP - Noul Front Popular) si partidul centrist al presedintelui Emmanuel Macron, relateaza Le Figaro, potrivit news.ro.

Rassemblement national si aliatul sau Eric Ciotti de la Les Republicains (Republicanii), partidul dreptei traditionale, desirat in prezent de lupte interne, a castigat 33,15%, adica peste zece milioane de voturile exprimate. Un numar de 39 de deputati sustinuti de partidul de extrema-dreapta au fost alesi din turul intai, inclusiv Marine Le Pen.

NFP, care a rezutat din unirea unor partide de stanga si de extrema-stanga, a obtinut 27,99%, adica aproape noua milioane de voturi. Treizeci si doi de candidati sustinuti de NFP au fost alesi din turul intai, printre care Olivier Faure, prim-secretarul Partidului Socialist, Emmanuel Gregoire, un apropiat al primaritei Parisului, Anne Hidalgo, precum si Sophia Chikirou, partenera lui Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extrema-stanga La France Insoumise (Franta nesupusa).

Tabara centrista a lui Macron, Ensemble pour la Republique (Impreuna pentru Republica), a cumulat doar 20,04%, adica aproape 7 milioane de voturi. Doar doi deputati au fost alesi din turul intai: Pierre Cazeneuve in Hauts-de-Seine si Mikaele Seo in Wallis si Futuna.

Negocieri pentru turul doi

Prezenta la vot a fost de 66,71% din alegatorii inregistrati, cu 20 la suta mai multi decat la alegerile precedente din 2022. Este un nivel fara precedent de la un gest similar, de dizolvare a Adunarii, in 1997, de catre presedintele de atunci Jaques Chirac. Acest nivel de participare este apropiat de cifrele inregistrate in anii 1980, intre 65 si 70% - cu exceptia anului 1986, cand scrutinul a avut loc in cadrul sistemului de reprezentare proportionala cu doar un singur tur.

Aceasta saptamana va fi marcata mai ales de negocierile privind mentinerea sau nu a unui candidat impotriva NFP sau a RN in cele 306 cazuri de alegeri in turul doi in care sunt implicati trei candidati.

Exista si cateva circumscriptii cu patru candidati in turul doi, ceea ce nu s-a mai vazut de 50 de ani, noteaza Le Figaro.

Candidatii care vor decide sa se retraga - ceea ce i-ar favoriza pe unul sau altul dintre ceilalti competitori - trebuie sa anunte pana marti la ora locala 18.00.

Scenarii postelectorale

Rezultatul final al alegerilor legislative anticipate din Franta va depinde de strategia pe care competitorii o vor alege inaintea turului doi, programat pe 7 iulie. RN cel mai probabil va castiga, dar intrebarea care se pune este daca va reusi sa ajunga la o majoritate absoluta.

Ce se intampla daca RN obtine o majoritate absoluta? Poate fi evitata paralizia politica dupa alegeri? Acestea sunt intrebarile care se pun acum, iar Reuters incearca sa le dea un raspuns.

Raspuns scurt: nimeni nu stie sigur

Articolul 8 din Constitutie prevede ca presedintele numeste prim-ministrul, dar nu spune ce criterii ar trebui sa foloseasca.

In practica, presedintele Emmanuel Macron ar trebui sa ofere postul principalului grup parlamentar, iar turul intai sugereaza ca va fi vorba de RN.

Seful RN, Jordan Bardella, va fi prim-ministru?

RN a declarat ca Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani, este candidatul sau pentru functia de prim-ministru. In acelasi timp, partidul de extrema-dreapta a insistat ca va refuza postul daca impreuna cu aliatii sai nu vor obtine o majoritate absoluta de cel putin 289 de mandate.

Deoarece Constitutia nu prevede cum ar trebui sa isi aleaga premierul, Macron ar putea, teoretic, sa incerce sa formeze o alianta anti-RN si sa ofere postul unui alt partid sau unei persoane care nu este afiliata politic.

Daca nu Bardella, atunci cine?

Constitutia nu ofera niciun raspuns specific. Optiunile ar include: 1) Incercarea de a incheia o alianta a partidelor principale. O astfel de alianta nu exista in prezent, dar Macron a indemnat partidele sa se uneasca pentru a tine departe extrema dreapta. 2) Oferirea postului stangii, daca alianta care include extrema stanga, Partidul Socialist si Verzii va fi, cel mai probabil, al doilea grup ca marime. Stanga ar putea incerca sa formeze un guvern minoritar impreuna cu formatiunea centrista a lui Macron si cu aliatii acesteia.

Ar functiona oricare dintre aceste optiuni?

Daca RN castiga cea mai mare parte din voturi si accepta postul de prim-ministru, ar incepe o perioada de ,,coabitare" cu Macron. Acest lucru s-a mai intamplat de trei ori in istoria politica moderna a Frantei, dar cu partide mainstream. RN ar putea avea dificultati in adoptarea ideilor sale de radicale.

Fiind cel mai mare partid din Parlament, dar nu si la putere, RN ar putea bloca sau modifica propunerile guvernului. Constitutia ofera guvernului unele instrumente pentru a ocoli aceasta situatie, dar cu anumite limite.

In cazul in care RN obtine o majoritate, ar fi in mare masura sa obtina postul de prim-ministru, deoarece ar putea forta orice guvern cu care nu este de acord sa demisioneze.

Ce se intampla daca nu se ajunge la vreun acord?

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri - extrema dreapta, centristii si stanga - sa nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coalitie sau pentru a obtine asigurari ca poate conduce un guvern minoritar viabil. Intr-un astfel de caz, Franta ar risca o paralizie politica, cu o legislatie redusa sau inexistenta si un guvern interimar care sa gestioneze treburile cotidiene de baza.

Ar putea demisiona Macron?

Macron a exclus aceasta varianta, dar ea ar putea deveni o optiune in cazul unui blocaj total. Nici Parlamentul, nici guvernul nu l-ar putea forta sa faca acest lucru.

Constitutia spune ca nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de inca un an, astfel incat un vot repetat imediat nu este o optiune, relateaza Reuters, potrivit news.ro.