Andrei Dicu se roaga pentru Eugen Neagoe: Da-mi, Doamne, suflet, ca respirare-ti ador!
O dimineata cu gust de miere, ca o bautura cu un gust foarte oblic. Ce e azi? Dinamo - Craiova… Da, sunt oltean, inainte de a fi ziarist si mai presus de a fi echidistant, sangele fierbe. Mersesem cu acest sange si la facultate si la targul de vite, peste tot mi-au spus sa-l calcinez. Ca roman, intelegi. Ca oltean, mai greu. Si totusi… Azi nu am mai vrut sa ,,bat" pe nimeni…
Se face minutul 25. Il vad pe Eugen Neagoe prabusindu-se. Vorbesc, din nou, cu colegul meu, Vlad. Cel care i-a purtat noroc S1monei, la Wimbledon si nu numai. ,,Scrie, ce mai stai!", imi spune. E greu. Am trait dezacordul, dizarmonia, cand a pierit Vrabioru, in Giulesti. Nu cred ca mai pot suporta asa ceva. Sunt vecin cu neputinta… Dar, Doamne ajuta!
Andrei Dicu se roaga pentru Eugen Neagoe: Da-mi Doamne suflet, ca respirare-ti ador!
Pun mana pe telefon si il sun pe dragul meu prieten, chirurgul Gheju, de la Floreasca:,, Ioane, ce stii de ,,Geana"?"… ,,Nimic, sunt acasa. Oricum, ar trebui sa vorbesti cu aia de la cardio. Ei se ocupa… Dar vezi ca sunt doua echipe, nu stiu cine e de garda, azi…". Uff…. Am impresia ca am mai multe piepturi si doar un singur prilej de infiorare.
Craiova da gol. Doamne, cat mi-am dorit!….Dar tac. Nu mai are nicio relevanta. Important este omul si prietenul. Romanul. Olteni, dinamovisti, nu mai conteaza. Da, cineva a spus ca meciul trebuia oprit. Sunt de acord. Eugen Neagoe este al nostru, al tuturor. Sangele nu poarta culorile cluburilor. Poarta talentul interventiei chirurgicale a lui Dumnezeu. Repet, cu obstinatie, acest nume. Il invoc, intru ajutorul lui Eugen Neagoe si al fiecarui roman.
La TV, Naum ne spune ca Neagoe… vorbeste. In sfarsit. A fost stop cardiac. Vegetatia cretina a acestui campionat, pe care noi il numim, malitios si martial, ,,Liga 1", l-a ros. Si dementele sefilor lui Dinamo, carora fotbalul li se pare un fel de ,,bisnit" dus la stadiul de oala de noapte calita-n clar de luna… ,,Ultrasii" care se lauda ca iubesc, urasc pur sange si au izbutit sa-si faca o vocatie din asta. Fizionomia spirituala a unora capata mutra de mort.
Doamne miluieste…
Amorul alb-albastru a invins doamna in negru
Vorbesc in Anglia, cu iubita mea. Sunt intrebat daca, intr-adevar, a venit salvarea… ,,imediat". Raspund ca a sosit prompt dar, iarasi, gandul ma duce in zodia lui Vrabioru. Atunci, ambulanta era ,,dotata, corespunzator, cu targa". Mi-e teama, din nou… Motoarele mele cad. Neagoe e undeva, intr-un loc in care nu-l mai intereseaza scorul meciului. Ce ironie… El, olteanul, e aproape de doamna neagra tocmai cand, costumat de conjunctura in ros-alb, isi infrunta amorul alb-albastru…
Poate ca asta il si salveaza. Poezia lui, de a fi oltean. Noi nu murim niciodata, chiar daca cioara aia neagra ne da tarcoale. Avem vocatia supravietuirii. Cati ani au trecut de cand Aurel Vlaicu acredita un aeroplan si pana la momentul in care oamenii de conditia lui Aurel Vlaicu au avut puterea sa priveasca ochii mitului? E greu sa vorbesti despre viata, daramite despre moarte….
Aici nu discutam despre fotbal. Dinamo - Craiova a pierit. Nici nu stiu cat mai e scorul. Scriu. Cu bucati de gheata, in sange si cu fisicuri de suflet, revarsate pe tastatura.
Vorba iubitei mele, bine ca am reusit sa gasim o Salvare. Altfel revedeam filmul cu Vrabioru. Ne-am civilizat, nu? Pe naiba! Doar incepem sa fim normali. Dumnezeu, tipul ala cool despre care v-am tot spus, il vegheaza pe Eugen Neagoe. La fel au facut-o si jucatorii ambelor echipe, iar tribunele i-au strigat numele, uitand de rivalitati. Vorbesc, iar, cu Vlad. Nu ma mai intereseaza nici golurile si nici convulsiile planetei. Omul este planeta mea. Suflete avem. Ma rog pentru respirari! Iar Neagoe le adora. Sunt biserica lui…
Articol preluat de pe Fanatik.ro.
Comments