Armata obligatorie. Hari Bucur-Marcu: „Doar imbecilii nu ar putea intelege”

I-am raspuns brutal, cum nu obisnuiesc sa o fac, in general: Singura sansa ca sa se treaca din nou la armata de conscriptie este ca generalii din fruntea Armatei, politicienii de la ministrul Apararii in sus, membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Presedintele Romaniei sa fie cu totii si fiecare in parte imbecili.

Pentru ca doar imbecilii nu ar putea intelege ca nu exista nicio justificare pentru armata de conscriptie.

Nici macar rusii lui Putin Vladimir Vladimirovici, care mor pe capete in Ucraina, nu sunt cu totii conscripti, desi sunt trimisi deliberat la moarte (expresia consacrata e ,,carne de tun"), pe frontul ucrainean. Si rusii aia au apelat la mercenari, pentru agresiunea lor militara asupra Ucrainei. Nu numai cei din gruparea Wagner, ci si alti mercenari, din Asia Centrala, de exemplu.

Cum ziceam, nu exista nicio justificare, nicio ratiune pentru armata de conscriptie. Dar exista nenumarate argumente impotriva acestei idei crete. Cum ar fi:

– Armata de conscriptie nu poate realiza o putere militara echivalenta cu cea data de armata de profesie, indiferent de cat de multi ar fi conscriptii, comparativ cu profesionistii. Adica, nici cinci divizii de conscripti nu pot face cat un batalion de profesionisti, pe campul de lupta ori in teatrul de razboi.

– Armata de conscriptie a fost introdusa in zorii epocii industriale (inceputul secolului al XIX-lea) si a contat foarte mult in trecerea tinerilor de la viata la sat, pe care il paraseau pentru prima oara ca sa mearga la oaste, la cea de oras. Trecere care presupunea si completarea studiilor primare, precum si deprinderea unei meserii, ori macar deprinderea de a urma o instructiune, un ordin, fara sa mai fii monitorizat la fiecare gest de-al tau. Vorbim despre un mod de viata, despre un anumit nivel de educatie si despre deprinderi necesare unui lucrator in industrie. Acum ne aflam in plina epoca post-industriala. Nimeni nu mai merge la armata ca sa invete sa citeasca si sa scrie, ori ca sa deprinda lucrul in colectiv, sub comanda unica. Forta de munca ocupata in alte sectoare decat cel industrial si cel agricol trece de 75 la suta din total.

– Armata de conscriptie este o imensa moara de tocat resurse umane, materiale, financiare si de alta natura, de care este privat sectorul economic (astazi in mare parte neindustrial), fara sa produca vreo putere militara care sa conteze cu adevarat in ecuatia raporturilor de putere, intre state.

Si ar mai fi un argument strategic impotriva armatei de conscriptie.

In orice democratie de tip occidental, datoria fiecarui cetatean fata de apararea patriei sale, unde el este membru al poporului suveran, nu inseamna satisfacerea stagiului militar obligatoriu, ci contributia fiecaruia, sub orice forma la indemana, la apararea patriei si la securitatea nationala.

Forme ce includ plata taxelor si impozitelor, exercitarea controlului democratic asupra fortelor armate, direct si prin reprezentantii liber alesi in Parlament si Presedintele Romaniei, maximizarea veghei asupra bunei functionari a institutiilor publice cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, dar si veghea la orice fapta individuala de slabire a coeziunii nationale, in materia pacii si razboiului. Pe langa aceste forme individuale sunt si cele de inscriere voluntara in fortele armate, ori cele de contributie prin alte forme directe dar non-letale, la apararea patriei.

Ei bine, propaganda de razboi anti-democratie include si acest aspect stategic, de descurajare a tinerilor sa isi apere patria, ca datorie constitutionala de membru al publicului suveran. Asa ca, in linie cu aceasta propaganda anti-democratie se situeaza si ideea ca apararea patriei ar presupune luarea cu arcanul la oaste a tinerilor, fie ca vor, fie ca nu vor.

O asemenea propaganda este intarita de autoritatile unui stat democratic, cum este si Romania, atunci cand acestea nu comunica cu publicul national suveran pe teme de aparare si securitate nationala, nu explica cum este cu obligatia constitutionala de aparare a patriei si nu sunt transparente in ceea ce priveste procesul de legiferare in domeniul apararii, ori in cel de decizie strategica, privind apararea nationala.

Iar cand autoritatile nationale, cum sunt si cele din Romania noastra, se dovedesc incapabile sa convinga un numar rezonabil de tineri sa vina voluntar in fortele armate active sau de rezerva, si ajung acele autoritati fie sa lanseze zvonuri despre trecerea la armata de conscriptie, fie sa deschida chiar discutia despre o asemenea alternativa, atunci propaganda anti-democratica are un si mai mare succes.

Cum ziceam, doar imbecil sa fii si sa nu intelegi aceste lucruri relativ simple, din functia de putere pe care o ocupi intr-un stat democratic, cum este si Romania”, a scris Hari Bucur-Marcu intr-o postare pe Facebook.