Asa numita "mancare a saracilor" prelungeste viata, protejeaza ficatul si dezvolta musculatura
Mamaliga si fierturile din porumb sunt consumate inca de pe vremea lui Columb. La romani, a fost si este in continuare considerata mancarea saracilor, desi studii recente, efectuate in sanul unor triburi amerindiene, au demonstrat ca media de viata a celor ce se hraneau cu produse din porumb era mult mai mare decat a celor care nu le includeau in alimentatia lor.
Protejeaza stomacul si ficatul
Specialistii germani in biologie celulara vegetala de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenta unor substante derivate ale acizilor arihidici si palmitici in boabele de porumb Din punct de vedere chimic, aceste substante sunt acizi grasi, ceto-acizi, rezultati din oxidarea acidului palmitic si arahidic si sunt produsi numai si numai in radacina plantei de porumb. Acesti ceto-acizi ignora legile chimiei si biologiei clasice, absorbindu-se in intestin cu mare usurinta, fara a suferi transformari chimice decat in proportie de 22-28%. Ajunsi in sange, se transforma in hidroxiacizi care se pot combina chimic cu cel putin 57 de specii de otravuri existente in organism.
Efectul detoxifiant al substantelor din porumb usureaza efortul ficatului de neutralizare a substantelor toxice, reducand considerabil riscul la insuficiente si ciroze hepatice. Gastrita si ulcerul sunt ameliorate de consumul de mamaliga calda in loc de paine, malaiul avand efect de reducere a aciditatii si de calmare.
Prelungeste viata
Cercetatorii endocrinologi considera ca un consum zilnic de mamaliga scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfunctii tiroidiene. De asemenea, regleaza concentratia de glucoza in sange, fiind de folos diabeticilor, si reduce cantitatea de colesterol din sange, scazand astfel riscul de ateroscleroza si, implicit, de infarct.
Consumul acestui aliment este raspunzator si pentru longevitate, fiind folosita ca leac inca de pe vremea romanilor.
Comments