Bani UE pentru energie regenerabila. Romania are de luat pentru energie verde aproape 1,4 miliarde d...
Parlamentul European (PE) se pregateste sa adopte saptamana viitoare, in sesiune plenara la Strasbourg, planul REPowerEU, in valoare totala de 20 de miliarde de euro nerambursabile, Romania urmand sa beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro in vederea finantarii de proiecte in domeniul energiei, bani pe care va trebui sa ii cheltuiasca pana in 2026.Planul REPowerEU stabileste o serie de masuri menite sa reduca rapid dependenta de combustibilii fosili din Rusia si sa accelereze tranzitia verde, sporind in acelasi timp rezilienta sistemului energetic din UE. Planul se bazeaza pe trei piloni: diversificare, economisire si accelerarea trecerii la energia curata.Eurodeputatii romani Siegfried Muresan (PPE) si Dragos Pislaru (Renew), raportori din partea PE, alaturi de eurodeputata spaniola Eider Gardiazabal Rubial (S&D), pentru REPowerEU, si-au exprimat joi convingerea ca pachetul va fi aprobat saptamana viitoare de legislativul comunitar, care se va reuni in sesiune plenara la Strasbourg, si spun ca Romania trebuie sa inainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul plan."Guvernul Romaniei va trebuie sa prezinte Comisiei Europene un plan prin care sa spuna cum doreste sa absoarba acesti bani. Va functiona totul exact ca la PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta - n.r.). Comisia Europeana va trebui sa aprobe acest plan, dupa care el va primi unda verde finala din partea Consiliului in formatul ministrilor de finante, si implementarea lui va putea incepe", a explicat Siegfried Muresan intr-o discutie online cu jurnalisti romani, alaturi de Dragos Pislaru."Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinantare de 20%. Pentru Romania, vestea buna consta in faptul ca in urmatoarele luni vom avea aceasta prefinantare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important cand inca ne aflam in aceasta situatie dificila, cu inflatie crescuta, cheltuieli mari pentru oameni si pentru intreprinderi", a spus el.Muresan a precizat, de asemenea, ca Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene este cel care va negocia cu Comisia Europeana in numele Guvernului Romaniei."Romania va trebui sa spuna cat din cele 1,4 miliarde de euro va aloca in ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. Dupa care, daca vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privati, pentru autoritati publice locale, regionale, nationale, se vor face, evident, apeluri pentru proiecte, asa cum se intampla si la alte categorii de fonduri europene, asa cum se intampla si la PNRR", a adaugat el.Eurodeputatul PNL a atras atentia ca, la fel ca in cazul tuturor fondurilor europene, foarte importanta este transparenta."Noi, Parlamentul European, am luptat pentru publicarea beneficiarilor, pentru o transparenta cat mai mare la cheltuirea fondurilor europene. Statele membre au obligatia de a publica lista celor mai mari 100 de beneficiari din bugetul UE. Prin Mecanismul european de Redresare si Rezilienta si prin REPowerEU, in total, UE aloca mai multe fonduri europene decat a alocat oricand in trecut. Oamenii au dreptul sa stie cum sunt folositi acesti bani. De aceea am introdus o serie de prerogative ce tin de transparenta. Un rol foarte amplu pentru institutia Procurorului European, pentru Oficiul de Lupta Antifrauda, pentru Curtea Europeana de Conturi, pentru a ne asigura ca banii ajung la destinatarii pentru care sunt ganditi si ca banii sunt bine folositi", a declarat Muresan.El a mai spus ca foarte importanta va fi implicarea autoritatilor locale si regionale, pentru ca "vor fi foarte multe fonduri in perioada urmatoare". "Banii nu vor putea fi absorbiti in timpul pe care il avem la dispozitie impotriva autoritatilor locale si regionale. Implicarea lor este necesara in Romania si in toate statele membre ale UE. Parlamentul European a insistat foarte mult pentru asta", a spus eurodeputatul liberal.La randul sau, Dragos Pislaru a insistat asupra necesitatii ca guvernul sa poarte consultari cu autoritatile locale, societatea civila si partenerii sociali in redactarea planului national."Asa cum am negociat in cadrul Facilitatii de Redresare si Rezilienta, si in cadrul REPowerEU sunt aceleasi reguli de consultare. Cu alte cuvinte, societatea civila, autoritatile locale, toti actorii relevanti, partenerii sociali au acest drept de fi consultati conform legislatiei europene care urmeaza sa fie aprobata", a spus el.In cazul Romaniei, "in perioada urmatoare am vrea sa stim cati bani pot ajunge la IMM-uri si la gospodarii, la modernizarea fondului de locuinte, la transformarea de prosumatori pentru reducerea facturilor. Si, evident, care este calendarul consultarilor", a declarat eurodeputatul REPER.El a atras atentia ca un astfel de plan ar trebui sa contina atat masuri de infrastructura pe termen mai lung, cat si masuri pe termen scurt."In PE, la nivel european, in negocieri, a existat o aliniere foarte buna. S-a plecat de la un obiectiv initial care viza doar infrastructura energetica (...), lucruri care sa diversifice furnizarea si sa ne permita o mai buna asezare a resurselor energetice. Evident ca din aceasta perspectiva a diversificarii, orice proiect de energie regenerabila este eligibil (...). Dar cred ca marele debuseu care a fost facut ca a urmare a interventiei PE - si reprezinta ceva ce eu am sustinut tot anul trecut ca picatura chinezeasca - a fost posiblitatea de a merge cu aceasta sustinere pentru a nu avea doar un impact pe termen mediu, ci si pe termen scurt in acelasi timp. Sa putem ajunge ca banii din REPowerEU sa mearga catre reducerea facturii de energie. Asta ce inseamna? Nu prin vouchere, nu este neaparat cea mai buna formula, ci prin ideea de a avea microinvestitii pentru ca sa putem imbunatati fondul de locuinte. Asta ar insemna eficientizare energetica, izolarea locuintei, pompe de caldura, panouri fotovoltaice, poate chiar si schimbarea unor electrocasnice din casa, tot ceea ce se poate aduce ca sprijin pentru micii antreprenori si persoanele aflate in aceasta vulnerabilizare energetica. In perioada de fata, avem mai multe rapoarte care arata ca costul de viata in Europa creste. Romania nu face exceptie si evident ca persoanele cele mai afectate sunt cele pauperizate, cele care deja erau in risc de saracie", a explicat el.In acelasi timp, Pislaru a avertizat ca guvernul roman nu trebuie sa acorde atentie doar companiilor de stat si proiectelor de infrastructura, ci si micilor antreprenori si populatiei."Pana acum, din partea guvernului, am vazut mai mult sau mai putin doar proiecte de infrastructura destul de monumentale, care sa fie facute luand terenuri de la ADS (Agentia Domeniilor Statului - n.r.) prin companii publice, gen Hidroelectrica si Termoelectrica. Deci, doar companii de stat, doar investitii publice, doar in infrastructura, ca sa fie foarte clar. Or, intreg scopul REPowerEU era sa putem debloca aceste resurse pentru micii antreprenori si populatie. Aici este un semn de intrebare", a detaliat eurodeputatul din partea REPER.Cei doi eurodeputati romani au explicat si modurile in care aceste fonduri alocate prin REPowerEU ar putea fi suplimentate.Potrivit lui Siegfried Muresan, banii ramasi din creditele puse la dispozitie in cadrul Mecanismului de Redresare si Rezilienta si pe care unele state membre ale UE nu vor dori sa le acceseze, pentru ca acestea se pot imprumuta singure de pe piata financiara in aceleasi conditii si fara conditionalitatile Comisiei Europene, vor fi pusi "intr-un cos comun pentru a fi accesati de toti".O suma "mai mica decat cele 200 de miliarde de euro care sunt la dispozitie acum, dar mai mare decat zero, va ramane la dispozitie (...) si va putea fi accesata de statele membre, chiar si de cele care si-au accesat deja in totalitate creditele, pentru investitii in cadrul REPowerEU", a spus el."Guvernul roman va trebui sa faca doua lucruri. Sa vina cu un plan pentru cele 1,4 miliarde de euro nerambursabile. Stim ca acesti bani sunt ai nostri (....). Dar sa avem si un portofoliu de investitii pregatit pentru a-l inainta Comisiei Europene pentru credite suplimentare ce ne vor fi puse la dispozitie in urmatoarele saptamani, dupa ce stim exact ce state nu isi vor accesa in totalitate creditele si ce credite raman la dispozitie. Banii ramasi la dispozitie din Mecanismul european de Redresare si Rezilienta, din creditele nefolosite, vor fi pusi la dispozitia tuturor statelor membre pe principiul primul venit, primul servit. Va fi important ca guvernul roman sa aiba pregatit un portofoliu de proiecte pe care sa le depuna spre finantare (...) In principal, aici cred ca ar fi vorba de investitii mai mari in infrastructura energetica, in surse de energie regenerabila si in proiecte de eficienta energetica", a detalia Muresan.La randul sau, Pislaru a spus ca, prin REPower EU, statele membre, inclusiv Romania, pot sa aloce banii necheltuiti din fondurile europene din perioada 2014-2020."In acest moment, in masura in care Romania vine cu un plan de cheltuire pe REPowerEU ambitios, poate folosi absolut toti banii unde ar exista un risc de absorbtie din perioada 2014-2020. In acest moment exista circa sase miliarde euro necheltuiti si (pe care) Romania trebuie sa ii cheltuie pana la sfarsitul anului viitor. Ideea de a cheltui sase miliarde de euro pe politica de coeziune asa cum o stim, cu alocarea clasica, evident ramane o provocare. Autoritatile publice din Romania sustin destul de vehement ca banii sunt contractati sau supracontractati si se pot cheltui. Nu toata lumea este de acord cu toate lucrurile. Bazandu-ne si pe experienta anterioara, cred ca va exista foarte frecvent o politica de fazare a proiectelor, deci de impingere pentru finantarea pentru perioada urmatoare, pentru ca au crescut preturile, bugetele nu mai sunt aceleasi, au fost intarzieri de contractari. Sunt licitatii unde nu se prezinta nimeni. Din punctul meu de vedere, discutam intre trei si cinci miliarde (de euro) care ar putea ramane necheltuiti, si am creat aceasta supapa care mi se pare extraordinara pentru Romania, pentru managementul fondurilor europene: daca cumva ar ramane ceva unde, in timpul anului viitor, ne-am da seama ca nu am putea cheltui banii, am putea aloca acesti bani pentru obiectivele REPowerEU. Asta inseamna, evident, sume care sunt in plus fata de cele 1,4 miliarde de euro. Am putea avea absorbtie 100% folosind flexibilitatea pe care noi am pus-o in acest regulament care va fi adoptat saptamana viitoare", a mai declarat eurodeputatul RENEW.Ca raspuns la dificultatile si perturbarile de pe piata mondiala a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de catre Rusia in februarie 2022, Comisia Europeana a prezentat in primara anului trecut planul REPowerEU. Obiectivele sunt economisirea energiei, producerea de energie curata si diversificarea surselor noastre de energie.In decembrie anul trecut, Parlamentul European si Consiliul au ajuns la un acord politic privind finantarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre sa includa capitole referitoare la REPowerEU in planurile lor de redresare si rezilienta.Planul va fi supus saptamana viitoarea votului Parlamentului European, care se va reuni in sesiune plenara la Strasbourg.
Comments