Care sunt cele mai falsificate alimente din lume. Avertismentul expertilor: 10% din hrana este contr...
De la carnea alterata cu substante chimice pana la uleiul de masline diluat sau mierea adaugata cu sirop de glucoza, exista numeroase produse alimentare susceptibile de falsificare care ajung pe rafturile magazinelor in intreaga lume.
Falsificarea alimentelor a devenit o afacere extrem de profitabila pentru unii comercianti fara scrupule, care pun in pericol nu doar sanatatea consumatorilor, dar si increderea acestora in sursele de hrana. Analizele de laborator arata ca exista alimente contrafacute care sunt greu de detectat cu ochiul liber, ceea ce ridica dilema asupra modului in care putem proteja consumatorii si asigura calitatea si autenticitatea alimentelor pe care le consumam zilnic.
Conform ,,Food Fraud Database", baza de date certificata de ONU, prin FAO, cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de masline, mierea, branza sau cafeaua. Expertii estimeaza ca aproximativ 10% dintre produsele alimentare din tarile dezvoltate sunt contrafacute. Cateva alimente se regasesc mai tot timpul pe lista neagra.
,,De ce se apeleaza la aceste practici? Produsele de calitate au un pret ridicat pentru ca materiile prime din care sunt obtinute se produc in cantitate limitata. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (branzeturi, sampanie, jambon), aspect care creste si mai mult pretul. Nu e de mirare ca in prezent asa-zisul uleiul extravirgin de masline poate contine ulei de floarea-soarelui sau de rapita, iar branza tip parmezan este "invechita" cateva saptamani in loc de 2-3 ani", spune cunoscuta nutritionista Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.
Lista celor mai falsificate alimente din lume
Uleiul de masline extravirgin - este unul dintre alimentele cel mai des falsificate la nivel global. Producatorii necinstiti adauga alte tipuri de uleiuri vegetale, cum ar fi uleiurile de floarea-soarelui sau de soia, pentru a reduce costurile de productie. Mai mult decat atat, unii comercianti recurg la diluarea uleiului de masline cu alti diluanti, precum uleiurile rafinate sau chiar substante chimice care imita aroma uleiului de masline.
Mierea naturala - este un alt aliment des falsificat in industria alimentara. Productia de miere falsa implica de multe ori adaugarea de zahar, siropuri de glucoza sau alti indulcitori, intr-un demers de a creste volumul produsului si de a reduce costurile. Uneori, mierea este chiar diluata cu apa sau alte lichide, astfel incat autenticitatea acestui aliment apreciat pentru beneficiile sale sanatoase devine intunecata de practicile neloiale.
Branza - este un aliment frecvent falsificat prin adaos de ingrediente mai ieftine sau prin diluare cu alte substante. Unele branzeturi false contin aditivi si conservanti care le confera o culoare si o consistenta similara cu cele ale branzei autentice, dar pierd din gustul autentic si din valoarea nutritionala. Consumatorii sunt sfatuiti sa verifice cu atentie etichetele produselor si sa aleaga branzeturi provenite de la producatori de incredere pentru a evita potentialele falsificari.
Cafeaua macinata - este uneori alterata prin intinderea sau amestecarea cu alte prafuri, cum ar fi faina sau orzul macinat, in incercarea de a mari cantitatea produsului si a reduce costurile de productie. Prin aceste metode, falsificatorii pot pacali consumatorii cu un produs mai ieftin, dar cu un gust si o calitate inferioara, compromitand astfel experienta de degustare adevarata a cafelei.
Pestele - este un aliment adesea subiect al falsificarii, fie prin etichetarea gresita a speciei, fie prin practici de substitutie frauduloasa. Exemplul clasic este pestele vandut ca si alte specii mai scumpe sau mai rare, inseland consumatorii si perturband echilibrul ecosistemelor acvatice.
Sofranul - un condiment valoros si apreciat pentru aroma si proprietatile sale, este adesea falsificat prin adaos de alte ingrediente, precum matase de porumb sau coloranti artificiali. Piata fiind una extrem de profitabila, producatorii se ghideaza dupa ideea de a obtine castiguri rapide prin vanzarea unui produs contrafacut, care uneori poate sa nu aiba nicio legatura cu cel autentic, ceea ce afecteaza atat calitatea cat si pretul acestui condiment pretios.
Vinul - unul dintre cele mai apreciate bauturi din intreaga lume, este un alt aliment vulnerabil la falsificare. Producatorii necinstiti recurg la diluarea vinului cu alte lichide, cum ar fi apa sau alte bauturi alcoolice mai ieftine, pentru a obtine un produs mai accesibil. Uneori, compozitia vinurilor falsificate poate sa contina si aditivi chimici sau coloranti artificiali, compromitand autenticitatea si calitatea bauturii.
Parmezanul - celebra branza italiana cu Denumire de Origine Protejata, este deseori contrafacuta prin adaugarea de alte tipuri de branza sau substante pentru a mari volumul produsului. Unele produse false contin aditivi si conservanti care nu sunt permise in productia de parmezan autentic, afectand astfel gustul si textura acestui produs emblematic al bucatariei italiene.
Bauturile alcoolice - sunt, la randul lor, printre cele mai falsificate alimente din lume, cu accent pe produse precum whisky-ul, vodka sau vinul. Falsificatorii pot dilua alcoolul cu apa sau alte lichide, folosi substante aromatizante artificiale sau chiar reumple sticle de bauturi fine cu produse de calitate inferioara. Consumatorii sunt sfatuiti sa fie atenti la sursele de achizitionare a bauturilor alcoolice pentru a evita potentialele falsificari care pot afecta nu doar experienta de degustare, ci si sanatatea lor.
Cum ne dam seama ca un aliment este falsificat
,,Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizeaza provenienta ingredientelor si locul de productie. Apoi folosirea unor termeni generali in spatele carora se pot ascunde ingrediente de proasta calitate este un nou semn de neincredere. Daca cumparam ulei de masline presat la rece trebuie sa stim de unde provin maslinele si cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este si uleiul de floarea-soarelui sau de rapita, insa beneficiile pentru sanatate sunt diferite, iar pretul este incomparabil mai mic. Marketingul alimentar este construit pe iluzia calitatii si a sanatatii. Insa nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forta. Faceti efortul sa cititi etichetele cu atentie si cheltuiti pe produsele care isi respecta cu adevarat promisiunea seriozitatii, transparentei si calitatii. Mai bine mai putin si mai scump, in felul asta ne protejam sanatatea si sustinem producatorii cu adevarat responsabili", mai spune Mihaela Bilic.
Comments