Case de lemn, ori de beton?
Deplingem faptul ca tara lemnului, cum mai este numit Maramuresul, se transforma pe an ce trece in tara betonului, casele noi fiind construite din materiale industriale (ciment, plastic, metal) si in acest fel ne pierdem traditia. Motivele sint de natura economica, lemnul de constructie este foarte scump si nu se gaseste in apropiere. In final, daca faci calcule, costa mai mult sa ridici o casa de lemn masiv decit una din materiale moderne.
Un cetatean din Budesti ne spune ca ar fi un lux sa-si construiasca o casa de lemn, in sat doar doua au fost facute in ultimii ani. Iar ceea ce vedem in muzeul satului din Sighetu Marmatiei (case cioplite din lemn de 500 de ani) nu se mai poate face astazi, cind suprafata padurilor a scazut la jumatate, silvicultura este suprareglementata si presiunea agentilor economici pe lemnul de lucru este uriasa. Radarul padurilor si metodele de verificare a trasabilitatii fac infractiunile aproape imposibile. Lemnul s-a scumpit, dar tot este mai ieftin de 3-5 ori decit in tarile din occident. Padurile sint pazite si nimeni nu mai face in padure ce vrea, riscul de a plati prejudiciile fiind mare.
Ar fi minunat ca statul, comunele si composesoratele sa asigure lemnul de constructie la preturi mici si atunci gospodarii n-ar intirzia sa-si ridice case din lemn, cu avantajul respectarii traditiei locale. Dar cele 6,7 milioane ha de padure din Romania, din care 3,1 milioane ha de stat, sint gospodarite in regim silvic, pe baza de amenajament silvice, iar agentii economici au prioritate la cumpararea lemnului cu diametrul de peste 24 cm. Perioada „jafului”, cind au fost taiate la ras 500.000 ha de padure, din care vreo 10.000 ha in Maramures, a trecut. Acum, populatia are acces doar la lemnul rotund cu diametru sub 24 cm, pentru grinzi si corni de acoperis. Mesterii toarna fundatie de nisip+ciment+apa, zidesc pereti de beton celular autoclavizat si acopera imobilul cu tabla, in nici un caz cu sindrila.
Lemnul de constructie este deficitar, s-a scumpit si ne asteptam ca preturile sa se apropie de cele din vest. Cine doreste sa cumpere lemn pentru o casa gaseste in Ucraina, un metru cub de rasinoase costa 120 euro plus taxa pe valoarea adaugata, la care se adauga costul transportului, cam 700 euro. Cu citeva mii de euro, procuri lemnul rotund cu diametru egalizat si debitat la dimensiunile dorite. Dar este ciudat sa construim case traditionale romanesti din lemn ucrainean. Unde mai pui amanuntul ca vechile case erau construite din stejar taiat iarna, care rezista sute de ani (nu este atacat de carii), spre deosebire de lemnul de brad, care are durabilitate mai mica, sa zicem de 100 de ani. O casa moderna rezista 50 de ani.
Lemnul romanesc este mai scump, costa 2.000 de lei pentru un metru cub, avind cerere mare de la fabricile de mobila din Romania – si din Maramures, unde sint zece mari fabrici de mobila, plus altele mici. Produsul intern brut al judetului se bazeaza pe exportul de produse din lemn, in principal mobila. Romania obtine 3 miliarde de euro din lemn. De aceea, statul le acorda firmelor care prelucreaza lemnul in produse finite cu valoare adaugata mare dreptul de preemtiune la cumpararea materiei prime lemnoase.
Acestea sint piedicile, gospodarii care-si doresc o casa de lemn fac calcule, iau in considerare nu doar pretul materiei prime, ci si manopera, costul proiectarii (6%), autorizatiile si aprobarile si ajung la concluzia ca este mai costisitoare casa de lemn. Satenii sint criticati fara rost, casa de lemn de 30 metri cubi de stejar este un lux pe care nu si-l permite oricine. In urma cu 100-200-300 de ani, si-l puteau permite chiar si maramuresenii saraci, ale caror case le vedem azi in muzeul satului…
Post-ul Case de lemn, ori de beton? apare prima data in Graiul Maramuresului.
Comments