Cat de sanatoasa este guma de mestecat
Guma de mestecat este un produs extrem de popular in zilele noastre si exista numeroase mituri legate de ea. In ciuda faptului ca foarte multi dintre noi folosim, nu stim nici din ce este facuta, nici ce beneficii sau riscuri prezinta mestecatul ei. Afla asadar cat de sanatoasa este guma de mestecat.
Despre guma de mestecat - cand a aparut
Guma de mestecat a evoluat de-a lungul timpului de la un amestec simplu de rasini naturale la produsul ultrarafinat si variat pe care il cunoastem astazi.
Traditia culturala a gumei de mestecat pare sa se fi dezvoltat de mii de ani, intrucat urme ale acestui obicei au aparut separat in multe civilizatii timpurii. Primii mestecatori nu si-au dorit neaparat sa obtina beneficii nutritionale din substantele lor masticabile, dar uneori au cautat stimuli gustativi si capacitati de curatare a dintilor sau de improspatare a respiratiei.
Guma de mestecat, in multe forme diferite, a existat inca din perioada neolitica. Guma de mestecat veche de 5.000 de ani, facuta din gudron de coaja de mesteacan, cu amprente de dinti, a fost gasita in Kierikki, in Finlanda.
Mayasii si aztecii au fost primii care au exploatat proprietatile pozitive ale gumei, au folosit chicle, o guma naturala de copac, ca baza pentru fabricarea unei substante asemanatoare gumei si pentru a lipi obiectele.
Anumite forme de guma de mestecat au existat si in Grecia Antica. Grecii antici mestecau guma de mastic, facuta din rasina arborelui de mastic. Guma de mastic, precum gudronul din scoarta de mesteacan, are proprietati antiseptice si se crede ca a fost folosita pentru a mentine sanatatea orala.
Multe alte culturi au mestecat substante asemanatoare gumei, obtinute din plante, ierburi si rasini.
Originea gumei de mestecat moderne
Guma de mestecat moderna a inceput sa ia amploare in secolul al XIX-lea. Thomas Adams a incercat sa creeze un substitut ieftin pentru cauciuc. Desi acest experiment a esuat, Adams a descoperit ca substanta pe care o folosea - chicle - era perfecta pentru fabricarea gumei de mestecat.
Chicle este o substanta naturala extrasa din copacul de sapodilla din America Centrala. Thomas Adams a inceput sa vanda guma de mestecat in 1871, sub forma de pastile dure, iar apoi a dezvoltat varianta mai moale, care a devenit populara foarte rapid.
In timp, guma de mestecat a evoluat nu doar ca produs pentru improspatarea respiratiei sau pentru curatarea dintilor, ci si ca o modalitate de a satisface diverse nevoi, cum ar fi calmarea nervilor sau satisfacerea poftei de mancare.
Din ce se face guma de mestecat azi
Compozitia bazei de guma este considerata secreta si este cunoscute de anumite persoane din cadrul fiecarei companii producatoare de guma. Informatiile despre celelalte componente ale gumei de mestecat sunt insa mai accesibile publicului.
In locul chiclei naturale, care era folosita in trecut, majoritatea gumei de mestecat moderne utilizeaza o baza de guma de rasina. Aceasta guma este de obicei o combinatie de guma sintetica si naturala, care confera gumei acea textura elastica si placuta.
Pentru a face guma de mestecat sa aiba un gust dulce, se folosesc diferiti indulcitori, cum ar fi zaharul, siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza sau indulcitorii artificiali cum ar fi aspartamul sau xilitolul.
Aromele sunt adaugate pentru a oferi gumei de mestecat gustul dorit. Acestea pot fi naturale sau artificiale si pot varia de la fructe la mentol si multe altele.
Uneori, se adauga coloranti pentru a conferi gumei de mestecat culori vibrante sau pentru a indica aromele specifice.
Pot fi adaugati si alti aditivi pentru a imbunatati textura, pentru a prelungi durata de viata a produsului sau pentru a oferi alte beneficii.
Cat de sanatoasa este guma de mestecat
Ingredientele din guma de mestecat sunt considerate sigure de consumat de oameni, iar actul de a mesteca poate avea chiar beneficii pentru sanatatea mentala si fizica. Cu toate acestea, unii oameni au dureri de maxilar sau dureri de cap la mestecat.
In plus, unele tipuri de guma de mestecat contin cantitati mici de ingrediente controversate. Chiar si in aceste cazuri, cantitatile sunt in general mult mai mici decat cantitatile considerate a fi daunatoare.
Ce beneficii poate avea guma de mestecat
Guma de mestecat poate reduce stresul si stimula memoria
Studiile au descoperit ca guma de mestecat utilizata in timpul indeplinirii sarcinilor poate imbunatati diferite aspecte ale functiei creierului, inclusiv vigilenta, memoria, intelegerea si luarea deciziilor.
Un studiu controlat randomizat a constatat ca studentii care au mestecat guma pe o perioada de 7 sau 19 zile au avut scoruri reduse pentru depresie, anxietate si stres in comparatie cu cei care nu au facut-o. Cei care au mestecat guma au obtinut, de asemenea, un succes academic mai mare.
Interesant este ca unele studii au descoperit ca guma de mestecat in timpul sarcinilor poate fi mai degraba o distragere a atentiei la inceput, dar ar putea ajuta sa te concentrezi pentru perioade mai lungi.
Expertii nu inteleg pe deplin cum guma de mestecat imbunatateste memoria. O teorie este ca aceasta imbunatatire se datoreaza cresterii fluxului de sange catre creier cauzata de guma de mestecat.
Totusi, daca iti doresti sa te calmezi, fara a mesteca guma, descopera tehnici de respiratie care te calmeaza.
Guma de mestecat te-ar putea ajuta sa slabesti
Guma de mestecat ar putea fi un instrument util pentru cei care incearca sa slabeasca.
Acest lucru se datoreaza faptului ca este atat dulce, cat si saraca in calorii, oferind un gust dulce fara a va afecta negativ dieta.
Unele cercetari sugereaza, de asemenea, ca guma de mestecat iti poate reduce apetitul, ceea ce te-ar putea impiedica sa mananci in exces.
Un mic studiu a constatat ca guma de mestecat intre mese a scazut senzatia de foame si a redus consumul de gustari bogate in carbohidrati dupa-amiaza
Cu toate acestea, rezultatele generale sunt mixte. Unele studii au raportat ca guma de mestecat nu afecteaza apetitul sau aportul de energie pe parcursul unei zile.
Guma de mestecat ar putea ajuta la protejarea dintilor si la reducerea respiratiei urat mirositoare
Mestecatul gumei fara zahar ar putea ajuta la protejarea dintilor de carii. Este mai buna pentru dintii decat guma obisnuita, indulcita cu zahar. Acest lucru are ca motiv faptul ca zaharul hraneste bacteriile ,,rele" din gura, care pot deteriora dintii.
Cu toate acestea, unele gume fara zahar sunt mai bune decat altele cand vine vorba de sanatatea dentara.
Studiile au descoperit ca gumele de mestecat indulcite cu xilitol, alcool zaharat, sunt mai eficiente decat alte gume fara zahar in prevenirea cariilor dentare.
Acest lucru se datoreaza faptului ca xilitolul previne cresterea bacteriilor care cauzeaza cariile dentare si respiratia urat mirositoare.
In plus, guma de mestecat dupa masa creste fluxul de saliva. Acest lucru ajuta la spalarea zaharurilor daunatoare si a resturilor alimentare.
Ce riscuri prezinta guma de mestecat
Guma de mestecat indulcita cu zahar este foarte daunatoare pentru dinti. Acest lucru are ca motiv faptul ca zaharul este digerat de bacteriile rele din gura, provocand o crestere a cantitatii de placa de pe dinti si carii dentare.
Consumul de prea mult zahar este, de asemenea, asociat cu o serie de afectiuni de sanatate, cum ar fi obezitatea, rezistenta la insulina si diabetul.
In plus, mestecatul constant ar putea duce la o problema a maxilarului numita tulburare temporomandibulara (TMD), care provoaca durere atunci cand mesteci.
Desi aceasta afectiune este rara, unele studii au gasit o legatura intre mestecatul excesiv si TMD.
Guma de mestecat a fost asociata cu durerile de cap. O analiza sugereaza ca guma de mestecat in mod regulat poate declansa dureri de cap la persoanele predispuse la episoade de migrena si dureri de cap de tip tensiune.
In plus, guma de mestecat poate contine si anumite substante potential daunatoare:
Hidroxitoluen butilat (BHT)
BHT este un antioxidant care este adaugat la multe alimente procesate in calitate de conservant si se gaseste si in guma de mestecat. Impiedica alimentele sa se deterioreze, oprind rancezirea grasimilor.
Utilizarea sa este controversata, deoarece unele studii pe animale sugereaza ca dozele mari pot provoca cancer. Cu toate acestea, rezultatele sunt mixte.
In general, exista foarte putine studii pe oameni, asa ca efectele BHT asupra oamenilor sunt relativ necunoscute.
Dioxid de titan
Dioxidul de titan este un aditiv alimentar comun folosit pentru albirea produselor si pentru a le oferi o textura neteda.
Unele studii mai vechi pe animale au asociat doze foarte mari de dioxid de titan cu afectarea sistemului nervos si a organelor la sobolani.
Inflamatia, stresul oxidativ si cancerul au fost, de asemenea, observate in studiile care au tratat sobolani cu dioxid de titan.
Cercetarile inca nu au determinat cantitatea de dioxid de titan care ar putea fi daunatoare pentru oameni.
In prezent, cantitatea si tipul de dioxid de titan la care oamenii sunt expusi in alimente sunt in general considerate sigure. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a determina limita de consum sigura.
Aspartam
Aspartamul este un indulcitor artificial care se gaseste frecvent in alimentele fara zahar, respectiv in guma fara zahar.
Este foarte controversat si s-a sustinut ca provoaca o serie de afectiuni, de la dureri de cap, la obezitate si cancer.
Studiile pe animale au sugerat ca aspartamul este un cancerigen chimic la rozatoare si ca expunerea prenatala la aspartam creste riscul de cancer la descendentii rozatoarelor.
Cu toate acestea, posibila legatura dintre aspartam si obezitate trebuie studiata in continuare (13 Sursa de incredere, 14 Sursa de incredere).
Potrivit FDA insa, consumul de cantitati de aspartam care se incadreaza in recomandarile zilnice nu este considerat a fi daunator.
Aditivi de culoare
Colorantii alimentari sintetici precum Red Dye 40, Yellow 5, Yellow 6 si Blue 1 au fost legati de probleme de sanatate. Cu toate acestea, FDA a aprobat acesti coloranti, afirmand ca, in timp ce majoritatea copiilor consuma acesti aditivi fara efecte adverse, unii pot manifesta sensibilitate la acestia.
Guma de mestecat contine adesea dioxid de titan, care adauga un finisaj stralucitor culorilor adaugate.
Dioxidul de titan, Red 3 si Green 3 sunt interzise in Uniunea Europeana, dar nu si in SUA. Rosu 40 Galben 5 si Galben 6 trebuie sa contina un avertisment in UE care sa precizeze ca pot avea efecte adverse asupra activitatii si atentiei copiilor, arata site-ul healthline.com.
Sursa foto - Shutterstock.com
Comments