CCR dezbate conflictul juridic Parlament-Curtea Suprema pe completele specializate. Tarcea: Complete...
Curtea Constituţională a rămas în pronunţare cu privire la sesizarea formulată de Florin Iordache, vice-preşedintele Camerei Deputaţilor cu privire la completele specializate de la Curtea Supremă. Părţile şi-au prezentat punctele de vedere, şedinţa încheiindu-se imediat după ora 11.
Judecătorul Lăzăroiu: Mai este în vigoare Art. 29 din Legea 78?
Judecătorul Petre Lăzăroiu, judecătorul raportor al acestui dosar, i-a adresat şefei Curţii Supreme o întrebare la finalul şedinţei. Acesta a întrebat-o dacă art 29/78, cel invocat în sesizarea lui Iordache, mai este în vigoare?
Cristina Tarcea a precizat, că în opinia ei de simplu judecător, acest articol nu mai este în vigoare. „Este o întrebare interesantă, una care s-a pus la toate instanţele din ţară. Vă răspund strict ca judecătorul Cristina Tarcea, şi nu ca reprezentant al ÎCCJ: din punctul meu de vedere nu mai este în vigoare. Toate modificările ulterioare au stabilit altă organizare”, a declarat aceasta.
Cristina Tarcea: Această sesizare încalcă voinţa constituţională
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, consideră că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale a României, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.
"Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (...), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare", a spus Cristina Tarcea miercuri în faţa plenului CCR, care discută sesizarea în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Instanţa Supremă şi Parlament.
Preşedintele ÎCCJ a reamintit că CCR, în decizia invocată, a decis că printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru sunt şi acelea de sesizare a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.
"Vorbind de legea 161/2003, daţi-mi voie să vă fac o destăinuire şi să vă mărturisesc că eu personal sunt într-o situaţie de-a dreptul inedită în care sunt în conflict cu mine însămi, pentru că acum sunt preşedintele ÎCCJ, şi se pretinde că Înalta Curte nu a respectat dispoziţiile legii 161 şi sunt în conflict cu calitatea de legiuitor pe care o aveam în anul 2003, pentru că legea 161/2003 nu a fost adoptată în procedura parlamentară clasică, ci prin asumarea răspunderii Guvernului. La cea dată, eram secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul în Ministerul Justiţiei. Am coordonat toată comisia de elaborare a legii 161/2003, am coordonat nu numai specialiştii din Ministerul Justiţiei, ci şi celelalte ministere şi am participat inclusiv la discuţiile care au avut loc în Parlament atunci când s-au depus propuneri din partea diferitelor grupuri parlamentare cu privire la această lege", a declarat magistratul Înaltei Curţi.
Totodată, Cristina Tarcea a firmat că la acea vreme articolul a fost posibil şi pentru că ea a lucrat la actul normativ în calitate de legiuitor. Preşedintele Înaltei Curţi a mai declarat că nu a fost niciodată de acord cu ideea constituirii completelor de fond de un judecător.
"Articolul 21, în forma în care a apărut, s-a datorat tocmai faptului că am fost legiuitor şi pentru că am profitat de calitatea de legiuitor, pentru că niciodată nu am fost de acord cu ideea constituirii completelor de fond de un singur judecător. Am spus că măcar în cauzele de corupţie, completul să fie alcătuit din doi judecători ca o garanţie de incoruptibilitate, or n-am avut în vedere ÎCCJ, Curtea Supremă cum se numea la acea dată, pentru că Înalta Curte nu avea voie de o astfel de garanţie, pentru că judeca în complete de 3 judecători, deci nu avea nevoie de o garanţie suplimentară de incoruptibilitate", a mai afirmat magistratul ÎCCJ.
Florin Iordache: Curtea Supremă a refuzat să constituie complete specializate, aşa cum prevede legea
Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.
„ÎCCJ a refuzat să constituie secţii specializate pentru infracţiuni de corupţie, aşa cum prevede legea adoptată de Parlament. Vă solicit să constataţi că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constatarea conflictului. Să transmiteţi să calea de urmat ulterior. Această cerere e admisibilă pentru că există o situaţie conflictuală generată de depăşirea competenţelor constituţionale de către cea dintâi. Conflictul e evident cât vreme prin refuzul de aplicare a legii de către ÎCCJ. Dacă in forma iniţială era facultativă constituirea completurilor specializate, ulterior constituirea lor a devenit obligatorie. În cadrul speţei penale a ÎCCJ nu au fost constituite complete specializate ceea ce generează violarea principiului separaţiei puterii şi a dreptului la un proces legal. Situaţia a generat un conflict juridic de natură constituţională care poate fi judecat numai de CCR”, a afirmat Florin Iordache.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că iniţial legea nu prevedea constituirea în mod obligatoriu a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupţie, însă această prevedere a devenit obligatorie, după modificarea de către Parlament a actului normativ.
„Analizând dinamica articolul 29, alineatul 8 rezultă că rejudecarea infracţiunilor de corupţie şi a celor corelate acestora. În uma modificării legii 78/2000 constituirea completurilor specializate a devenit obligatorie. Aceste completuri specializate se constituie la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, după modificarea Legii, ÎCCJ era obligată să constituie completuri specializate. (...) Norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim într-un caz care intră sub legea normei speciale. Ulterior propunerea trebuia materializată prin Colegiul de conducere pentru înfiinţarea instanţelor specializate. Art 126 alin 4 din Constituţie care consacră regulile ÎCCJ care se stabilesc numai prin lege organică. ÎCCJ a ignorat legea, a ignorat propria decizie. În concluzie compunerea completurilor pentru cazurile de corupţie la ÎCCJ s-a făcut prin ignorarea legii, cu nesocotirea art 1 din Constituţie care consacră valorile statului român, statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat. ÎCCJ îşi arogă drepturi a căror gravitate se răsfrânge în modul judecării cauzelor, în sensul neasigurării imparţialităţii în instanţele de judecată”, a conchis Iordache.
Cristina Tarcea: 170 de cauze vor fi afectate de o decizie de admitere
Cristina Tarcea a declarat că nu pot fi făcute speculaţii cu privire la o decizie de admitere a CCR asupra conflictului juridic între Parlament şi instanţa supremă pe completurile specializate. Preşedintele ÎCCJ a spus că a trimis o statistică la CCR cu cazurile soluţionate în perioada 2003-2018.
„Sub acest amendament, deocamdată nu putem specula asupra efectelor, deci unei eventuale decizii de admitere asupra cauzelor definitive. Tocmai am trimis o statistică ieri (marţi -) la CCR în care am arătat că în perioada 2003-2018 au fost soluţionate 170 de cauze, care intră sub incidenţa Legii 78/2000”, a afirmat Cristina Tarcea, miercuri, la Parlament.
Întrebată dacă există o explicaţie pentru care 15 ani nimeni nu a invocat o nelegalitate a compunerii instanţelor specializate, Cristian Tarcea a răspuns: „Sigur că există o explicaţie. Completele au fost alcătuite potrivit legii”.
Chestionată de ce au apărut aceste critici acum şi dacă sunt mai degrabă de natură politică, decât juridică, preşedintele ÎCCJ a spus: „Nu pot specula pe tema asta. Probabil. O să ascultăm reprezentantul dreptului de acţiune constituţională şi o să vedem”.
***
Curtea Constituţională (CCR) este aşteptată să se pronunţe miercuri, cu privire la sesizarea formulată de Florin Iordache cu privire la lipsa completelor specializate de la Curtea Supremă, ultima şansă pentru Liviu Dragnea de a scăpa de o sentinţă nefavorabilă în dosarul „angajărilor fictive” printr-o chichiţă juridică.
Procesul liderului PSD este aproape de final, lunea viitoare putând fi ultimul termen înaintea unei sentinţe definitive, iar ministrul Tudorel Toader l-a anunţat, sâmbătă seara, pe Facebook, că nu există nicio urgenţă pentru modificarea Codurilor penale, modificare care i-ar aduce şi liderului PSD mai multe beneficii.
„De data aceasta nu cred că se va admite contestaţia. Nu este nicio problemă de constituţionalitate, e doar un moft al unuia care vrea să scape de o condamnare. În acest caz avem, cel mult, o aplicare greşită a legii, care se rezolvă prin căi de atac şi nu un conflict de natură constituţională. După cum a arătat Curtea Supremă, toate completele de 3 judecători sunt specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, deci nu se poate invoca faptul că nu a existat un proces echitabil”, este de părere fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.
La rândul lui, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir este de altă părere. „Sub conducerea lui Valer Dorneanu, CCR a contribuit la erodarea instituţiilor care permiteau o luptă cât de cât eficientă împotriva derapajelor de acest tip. Având în vedere precedentele instanţei constituţionale, fie că vorbim de revocarea fostei şefe DNA sau a compunerii completelor de 5 judecători, din păcate există o tendinţă de îndrumare spre voinţa majorităţii PSD-ALDE”.
Florin Iordache a pus Parlamentul în apărarea lui Dragnea
Reamintim că, la sfârşitul lunii trecute, Florin Iordache, în calitate de preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor, a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă (ÎCCJ) în cazul completelor specializate. Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat practic apărarea formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea care cer anularea sentinţei de condamnare dată pe fond, pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat, aşa cum prevede Legea 78/2000.
În replică, PNL a contestat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, în ceea ce priveşte delegarea de atribuţii.
”Punctul nostru de vedere este foarte clar - preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi. Tocmai din acest motiv am solicitat CCR să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inclupatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a solicitării noatre”, a declarat Ludovic Orban..
El a ţinut să le ”atragă atenţia” judecătorilor CCR că e extrem de importantă solicitarea liberalilor.
”Nu putem accepta ca un organism atât de important, cum e CCR, să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. E limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. Curtea Constituţională nu poate să devină o firmă de avocaţi ai lui Liviu Dragnea sau un organism de graţiere sau de amnistiere a lui Liviu Dragnea”, a adăugat Orban.
Procurorii Secţiei Speciale au transmis conducerii instanţei supreme o adresă prin care solicită detalii cu privire la constituirea completelor specializate din ÎCCJ, potrivit unor surse judiciare. Răspunsul transmis arată că toţi magistraţii de la ÎCCJ sunt specializaţi pe fapte de corupţie.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
Comments