CCR trebuie sa defineasca traficul de influenta, dupa ce a admis sesizarea nepotului lui Basescu

"Admite cererea formulată de Băsescu Dragoş, prin apărător ales, de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia privind dispoziţiile art.291 Cod Penal, respectiv neconstituţionalitate sintagmei "lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public".

Înaintează încheierea Curţii Constituţionale" , se arată în decizia luată, miercuri, de judecători. Articolul 291 din Codul Penal este articolul care defineşte infracţiunea de trafic de influenţă.

"Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani ", se prevede în textul articolului din Codul Penal.

Dragoş Băsescu, prin avocaţii săi, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în dosarul în care DNA îl acuză de trafic de influenţă.

Nepotul fostului preşedinte a fost trimis în judecată, în octombrie 2015, fiind acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la un om de afaceri, promiţând că intervine la DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului acestuia. Potrivit rechizitoriului, pe 13 martie 2014, Dragoş Băsescu, împreună cu omul de afaceri Nistor Ciprian, i-ar fi cerut unui alt afacerist (denunţător în cauză) 500.000 de euro pentru o soluţie de respingere a arestării într-o contestaţie formulată de către DIICOT în dosarul ce îl privea pe acesta din urmă. El ar mai fi cerut 500.000 de euro pentru o soluţie favorabilă a dosarului acestuia.

Potrivit rechizitoriului, pe 13 martie 2014, Dragoş Băsescu, împreună cu omul de afaceri Nistor Ciprian, i-ar fi cerut unui alt afacerist (denunţător în cauză) 500.000 de euro pentru o soluţie de respingere a arestării într-o contestaţie formulată de către DIICOT în dosarul ce îl privea pe acesta din urmă.

El ar mai fi cerut 500.000 de euro pentru o soluţie favorabilă în cauza respectivă, cât şi pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor denunţătorului. î

"În sprijinul acestor pretenţii, inculpatul Băsescu Dragoş a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă organele judiciare respective şi chiar a promis că va interveni în sensul celor arătate mai sus. Deoarece denunţătorul le-a spus celor doi că nu are posibilitatea să achite o sumă atât de mare şi că nici nu doreşte să se facă vreo intervenţie de acest gen, inculpatul Dragoş Băsescu i-a propus acestuia ca soluţie încheierea unui contract fictiv de consultanţă prin care urma să achite suma pretinsă de 1.000.000 euro, eşalonat, pe o perioadă de până la doi ani, în funcţie de evoluţia dosarului", se arată în rechizitoriu. Contractul trebuia să fie încheiat cu o societate de consultanţă internaţională, pentru a nu trezi suspiciuni, precizează sursa citată.