Ce continea un manual romanesc de igiena din 1885: ,,Cei mai multi smintiti au pierdut mintile din c...
Acum 136 de ani, un medic roman redacta un manual de igiena pentru oamenii de la sate, in care vorbea despre importanta aerului curat, a alimentatiei sanatoase si efectele alcoolului si fumatului la copii si tineri, scrie Scoala 9.
Manualul de acum 136 de ani nu avea nimic mentionat despre sanatatea reproducerii, scrie Scoala 9. Cum nici astazi nu se discuta in scoli. Una dintre initiativele parlamentarilor romani este sa ascunda denumirea materiei ,,educatie sexuala" sub cea de ,,educatie sanitara".& & &
Studenta la istorie Antonia Pup a descoperit un manual elementar de igiena din 1885, intr-o Romanie care abia isi castigase independenta si a prezentat pentru Scoala 9 ce continea acesta.& &
Aerul ,,stricat" care imbolnaveste
Manualul a fost redactat de doctorul Iacob Felix, un medic de origine ceha-austriaca, vicepresedinte al Academiei Romane si o personalitate stiintifica in domeniul igienei. Format la Universitatea din Viena, acesta s-a intors in Tara Romaneasca in 1858, pentru a obtine permisul de libera practica in medicina.&
Manualul elementar se deschide cu urmatoarea definitie: ,,Igiena este stiinta care ne invata in ce mod putem dobandi si pastra sanatatea si prin ce mijloace putem preintampina bolile si moartea timpurie". In acele vremuri de restriste, moartea timpurie, cauzata de conditiile improprii in care se desfasurau muncile campului, dar si de starea de precariat a populatiei rurale, era o reala problema.
Capitolul care face referire la anatomia corpului nu face referire si la organele de reproducere. Intr-un limbaj accesibil vremurilor, doctorul explica cetatenilor elemente utile in cotidian, cum ar fi de ce ar trebui sa cautam sa ne desfasuram activitatea intr-un mediu aerisit: oare ce ar fi zis doctorul stiind ca, inclusiv in anul de gratie 2021, exista clase in Romania care nu sunt aerisite pentru ca trage curentul?&
,,Bolile care se nasc din sederea prelungita intr-un aer stricat nu se arata intotdeauna indata, ci de multe ori mai tarziu. Oamenii, mai ales copiii care sed mult timp intr-un aer stricat sunt mai palizi, au sangele mai apos, sunt mai bolnaviciosi decat persoanele care traiesc in aer curat", afirma doctorul. Acesta isi continua diagnoza in urmatoarele pagini ale micului ghid, facand referire la importanta incaperilor luminoase: ,,Casele lipsite de lumina, in care nu strabat razele soarelui, nu sunt sanatoase".
La capitolul imbracaminte, ,,Vestmintele" (V), autorul subliniaza importanta hainelor curate pentru a mentine o stare de bine, facand, totodata, apel la cititori pentru a se proteja de razele puternice ale soarelui in timp ce merg la muncile campului. Mai mult, specialistul in igiena recomanda: ,,Asternutul nostru sa fie de asemenea curat. Oamenii cu dare de mana se culca intr-un pat cu saltea, peste care se asterne un prostir (cearsaf) curat; ei se acopera cu plapuma ori cu patura, avand dedesubtul capului o perna, omul sarac isi asterne patul cu o scoarta sau cu rogojina".
Nu se da rachiu copiilor, nimeni n-ar trebui sa fumeze
O importanta deosebita in acest manual elementar il reprezinta educatia alimentara. Conform specialistului, trebuie sa incetam sa mancam ,,de indata ce suntem satui", sa nu mancam ,,nici prea mult, nici prea putin". Referitor la vasele in care pastram alimentele, specialistul nuanteaza ,,Vasele de lut (pamant ars), care nu au fost bine smaltuite sunt asemenea vatamatoare sanatatii", iar vasele de arama trebuie spoite cu cositor. Alimentele si bauturile prea reci sau prea calde nu sunt recomandate, deoarece ,,strica dintii si provoaca boli ale stomacului". La capitolul bauturi, cetatenii sunt sfatuiti sa evite apa salcie (care contine var topit), sa bea apa de izvor sau, in lipsa ei, apa de la garla.&
Prezentata nu doar ca o problema de igiena, ci ca problema sociala, alcoolismul este combatut de medic in acest manual elementar, sfatuind mai ales copiii sa se fereasca de consumul de alcool, astfel: ,,Pe copii ii vatameaza si cantitati mici de rachiu, fac foarte rau parintii care deprind copiii lor de timpuriu cu bauturi spirtuoase.
Din betie nu se imbolnavesc numai corpul si mintea, ci si sufletul; viciul betiei conduce la toate crimele si este prin urmare nenorocirea cea mai ingrozitoare care poate lovi o persoana si familia din care face parte acea persoana"
Betia produce nebunia; cei mai multi smintiti au pierdut mintile din cauza bauturilor imbatatoare.
Manual de igiena din 1885:Efectele acestui viciu sunt prezentate cu atat mai tragic de catre autor: ,,Unii mor de tineri in spitale, altii in case de nebuni, iara altii in inchisoare, caci cele mai multe crime se comit in starea de betie".
In acelasi stil polemic, autorul prezinta un alt viciu, cu scopul de a-l preveni: fumatul. ,,Cu cat omul are mai putine obiceiuri rele, cu atat este mai sanatos, mai fericit. Obiceiul tutunului nu aduce omului niciun folos ci numai paguba. Fumarea de tutunuri aduce multor persoane placere; este insa mai bine sa nu cunoastem aceasta placere, sa nu facem nici o incercare de a fuma, pentru a nu ne deprinde de tutun, astfel incat sa ajungem sa nu mai putem trai fara el". Doctorul-pedagog apreciaza ca tinerii sunt mult mai afectati decat varstnicii de problema fumatului, iar in final, acesta conchide asupra faptului ca ,,betia de tutun este deci pagubitoare pentru sanatate si pentru punga".
Sanatatea reproducerii nu este abordata nici macar marginal, cu atat mai putin aspecte ce tin de prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
Continuarea articolului, pe Scoala 9.&
Comments