Ce este MASLENITA, vechiul obicei al rusilor lipoveni din Delta?
Inaintea intrarii in postul mare al Pastelui exista o saptamana a serbarilor de primavara, numita ,,Maslenita" (Saptamana Branzei/Alba), echivalentul Lasatului Sec la romanii ortodocsi. Obiceiul ancestral rusesc s-a pastrat mai bine, pana astazi, in asezarile din zona dobrogeana, scrie Constanta Veche.
Termenul de Maslenita a luat nastere in secolul al XVI-lea. Numele sarbatorii este de origine slava (maslo=ulei), multe dintre preparate fiind unse cu unt. Dupa legenda, Maslenitaera fiica Tatalui Inghet si locuia in Nord. Odata, un barbat a gasit-o in nameti de zapada si a vrut sa o incalzeasca. Dar, dintr-odata, Maslenita a devenit o femeie robusta, cu obraji rosii si ras sonor. Aceasta l-a facut pe acel barbat sa uite de iarna, i-a incalzit sangele si au inceput sa danseze. La inceput Maslenita se sarbatorea doar o zi din saptamana.
Apoi, fiecare zi a capatat cate un nume. Fiecare gospodina isi dadea silinta sa-si trateze familia si rudele cat mai bine. Preparatul de baza era, desigur, blini - renumietele clatite lipovenesti. Preparatul are o insemnatate simbolica: rotunda, rumena, fierbinte, asemanata soarelui, care, de acum, lumina si incalzea din ce in ce mai mult, prelungind ziua. Exista o superstitie: cate blinii ai mancat, atatia in viata ai castigat.
Potrivit unor obiceiuri vechi, fetele isi legau parul lung la spate si impleteau o panglica (lenta). In timpul sarbatorii Maslenita, fetele ofereau baietilor din panglici, ca gest de simpatie si promisiunea unei relatii viitoare. La staroveri, panglica este un simbol al tinerelor necasatorite si tanara cu parul prins cu o panglica rosie este logodita.
Comments