Cele mai geroase ierni din Romania - unde a fost Polul frigului si ce temperaturi s-au inregistrat. Marturii cutremuratoare: animalele, gasite moarte in cotete

Cele mai geroase ierni din Romania - unde a fost Polul frigului si ce temperaturi s-au inregistrat....

Aproape toata luna ianuarie a anului 1942 a fost dominata de temperaturi foarte scazute cauzand probleme mari si angajatilor uzinei din Bod care alimenta cu energie statia radio. In acea luna, din cauza frigului, tot Brasovul fusese paralizat, potrivit Descopera.ro.

Brasovul, paralizat de frig

Zapada depasise un metru, trenurile nu mai circulau, fusesera blocate zile intregi, scolile si magazinele inchise, lemnele rationalizate si pazite de armata, fabricile isi suspendasera si ele activitatea, iar pe strada nu mai indraznea nimeni sa iasa.

Desi anumite informatii nu mai pot fi confirmate cu exactitate din cauza faptului ca s-au pierdut multe documente ale vremii, se pare ca 17 oameni au murit atunci din cauza gerului, iar atunci cand temperaturile au mai crescut, trei zile le-a trebuit oamenilor sa deszapezeasca judetul.

Ger in toata tara in 1942

Insa Bodul nu a fost singura localitate afectata de un asa ger, in anul cu pricina. Temperaturi extrem de scazute fusesera in toata tara: -34,8 C la Alexandria, -32,8 C la Tg Mures, -32,2 C la Bucuresti Baneasa, -31 C la Tg Jiu, -29,6 C la Buzau, -29,2 la Oradea si -24,7 la Constanta.

De atunci, cele mai scazute temperaturi inregistrate au fost la mijlocul lui ianuarie 1985: -38,4 C la Miercurea Ciuc si -38 la Joseni, iar cea mai scazuta temperatura inregistrata in tara in ultimul deceniu a fost de -34,7 C la Intorsura Buzaului, in data de 8 ianuarie 2015. Statele vecine se confruntasera in aceeasi iarna cu probleme similare, in cateva dintre tari, temperaturile fiind chiar mai scazute. In Serbia, la Karajukica Bunari -39.5, in Ucraina, la Luhansk -41.9, in Moldova, la Bratuseni -35.5, in Ungaria, la Miskolctapolca -35 si in Bulgaria, la Trun -38.3.

Alte ierni friguroase

Dar, in afara de ,,criminala" iarna a lui '42, Romania s-a mai confruntat cu geruri naprasnice. Iernile din 1929, 1954 si 1967 au fost aproape la fel de urate, infrigurate si cu zapezi mari.

In 1929, de exemplu, la jumatatea lunii februarie, temperaturile in muntii din Tara Barsei scazusera la minus 30 de grade, in vreme ce la Bucuresti era o minima de -24 de grade Celsius.

Marele Viscol

Iarna lui 1954, cea mai aspra din secolul XX, este cunoscuta ca fiind iarna ,,marelui viscol", din cauza nametilor care au acoperit cu totul Bucurestiul si multe dintre localitatile aflate in sudul Romaniei. Oamenii sapau tuneluri pentru a putea iesi din case si pentru a se deplasa.

Vantul atinsese o viteza record de 126 de kilometri pe ora, ninsorile nu mai conteneau formand troiene de peste 5 metri in Bucuresti si in alte zone din sud-estul tarii, iar cel mai gros strat de zapada din istoria masuratorilor ANM fiind la Calarasi: 173 cm. Zapada fusese atat de mare, incat primavara, dupa topirea acesteia, mai multe autoturisme au fost gasite strivite de senilele tancurilor.

Marturii din ziarul Scinteia

Peste 600 de camioane fusesera delegate a ajuta la descongestionarea Capitalei, zapada curatata de pe strazi fiind urcata in camioane si scoasa afara din oras, pe camp, sau aruncata in Dambovita, in vreme ce oamenii de la Uzina Grozavesti pompau apa calda pentru a preveni riscul formarii podurilor de gheata.

Intr-una din editiile ziarului Scanteia, un corespondent din Craiova scria: ,,Acum, cand in mare parte urmarile viscolului au fost inlaturate, iar circulatia si aprovizionarea oamenilor (...) au inceput sa se restabileasca, cetatenii continua actiunea de prevenire a eventualelor inundatii ce ar proveni prin topirea zapezii. (...) mii de oameni ai muncii (...) mobilizati de organizatiile de partid si de masa au iesit zilele acestea la curatarea santurilor si rigolelor pentru scurgerea apei".

De asemenea, tot in ziarul ,,Scinteia", din 5 februarie, scria: ,,Sute de oameni au lucrat ieri la deszapezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidarita utemista Bugasin Ioana, o fata sprintena, vioaie, care lucreaza la deszapezirea liniei. ,,Doar lucram in preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR" - ne spune ea. ,,Sunt aci tovarasi bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie sa duca nicio lipsa. Nu vom lasa lopata din mana pana nu vom deszapezi drumul".

Ierni geroase si in 1966 si 1967

Foarte geroase au fost si iernile din 1966 si 1967, atunci cand zapada a ajuns la 3-4 metri inaltime. Cumpana anilor 1984 - 1985 nu doar ca a venit cu temperaturi sub -30 de grade, dar a durat si foarte mult timp, intinzandu-se pana in luna aprilie. Tot pana in aprilie a tinut si iarna care se grabise sa vina inca din noiembrie, in perioada 1995 - 1996 cand, totusi, temperaturile nu fusesera chiar atat de scazute precum in anii precedenti.

Cel mai lung viscol din Romania a fost cel din februarie 1954, intre 1-4, 7-9, 17-19, 22-24 februarie, cand vantul a suflat incontinuu timp de 48 ore in zilele de 3 si 4 februarie 1954 si 21-22 noiembrie 1998, conform site-ului Administratiei Nationale de Meteorologie. Cele mai mari viteze ale vantului s-au inregistrat in perioada 3-5 februarie 1954- 126 km/h, 130 km/h in 21-22 noiembrie 1988, in Baragan si 200km/h in Iasi, intre 4 si 7 ianuarie 1966.