Centura Verde Bucuresti-Ilfov. Asumare politica si administrativa fara precedent in Romania
Documentul, in sapte puncte, contine amendamentele ce sunt deja parte din noul cod silvicadoptat de catre Senat in primavara si care urmeaza a fi adoptat de catre Camera Deputatilor,forul decizional, in sesiunea parlamentara din toamna. Aceste amendamente sunt menite saprotejeze padurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi. De asemenea, semnarealui presupune si sprijinirea extinderii conceptului de centuri verzi si la alte orase, cat si solutiiatat la poluarea din Bucuresti si judet, dar si la cea din restul tarii. Printre ele se numararealizarea si adoptarea unui plan integrat al Primariei Municipiului Bucuresti si ConsiliuluiJudetean Ilfov pentru combaterea poluarii sau includerea subiectului legat de poluarea aeruluidin Bucuresti si alte orase pe agenda Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.Anterior, Memorandum-ul a mai fost semnat, in ordine cronologica, si de catre Nicusor Dan,Primarului General al Capitalei, Dragos Pislaru si Ramona Strugariu, Copresedintii REPER,Kelemen Hunor, Presedintele UDMR, Catalin Drula, Presedintele USR, Nicolae Ciuca,Presedintele PNL si Presedinte al Senatului, Hubert Thuma, Presedintele Consiliului JudeteanIlfov, Mircea Fechet, Ministrul Mediului si Marcel Ciolacu, Presedintele PSD si Prim-ministru.Redam mai jos, integral, continutul documentului ,,Noi, semnatarii acestui Memorandum de Intelegere,intelegand raspunderea care ne revine prin rolurile pe care ni le-am asumat in viataconcetatenilor nostri,fiind pe deplin constienti ca imprejurarile exceptionale in care ne aflam acum, imprejurari legatede schimbarile climatice, poluarea aerului si taierile alarmante de paduri din preajma capitaleisi ale caror consecinte afecteaza concret calitatea vietii si sanatatea tuturor,imprejurari care cer viziune exceptionala, indrazneala exceptionala, actiuni si masuriexceptionale, dar si etica exceptionala, toate acestea insufletite de dragoste exceptionala,cu buna credinta, ne angajam sa colaboram pentru binele cel mai inalt si sanatatealocuitorilor capitalei Romaniei si a celor din judetul Ilfov prin:I. Adoptarea proiectului de lege pentru protejarea padurilor din Ilfov, propus de catrePlatforma Civica Impreuna pentru Centura Verde.II. Crearea unui grup de lucru intre partile semnatare, pe tematica crearii Centurii Verzi;realizarea si prezentarea publica a unui calendar asumat de actiuni si masuri concretepentru implementarea Centurii Verzi Bucuresti-Ilfov.III. Realizarea si adoptarea unui plan integrat al Primariei Municipiului Bucuresti siConsiliului Judetean Ilfov pentru combaterea poluarii, plan care sa includa ca parte dinsolutie si crearea Centurii Verzi Bucuresti-Ilfov.IV. Includerea Centurii Verzi in Planul de Actiune pentru un Oras Verde (PAOV), aferentMunicipiului Bucuresti.V. Includerea crearii Centurii Verzi in Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov2021-2027.VI. Includerea subiectului legat de poluarea aerului din Bucuresti si alte orase pe agendaCSAT-Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.VII. Sprijinirea extinderii conceptului de Centuri Verzi si la restul tarii".CITAT Alex Gavan, conservationist, fondator Platforma Civica Impreuna pentru CenturaVerde:,,Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator.Este articolul 35(3) din Constitutia Romaniei. Cele douasprezece semnaturi nu sunt nimicaltceva decat o asumare care tine de firesc si de normalitate. De mult prea multe ori, inRomania, firescul si normalitatea tin de exceptional. Ma inclin cu recunostinta in fata fiecaruisemnatar si le multumesc ca au ales sa fim impreuna pentru Centura Verde, sa fim impreunapentru aer curat, sanatate si viitor. Adica sa fim impreuna pentru a transpune exceptionalul infirescul si normalitatea vietii de zi cu zi. Pentru ca, de fapt, ceea ce tine de esenta este simplu:puterea lui impreuna ne inspira si ne invata cum sa iubim mai mult".Initiativa Platformei Civice Impreuna pentru Centura Verde a fost generata de contextul actualal poluarii dramatice din Bucuresti si al taierilor ingrijoratoare de paduri din jurul Capitalei.Platforma reuneste sub umbrela sa, intr-un demers apolitic, peste 150 de organizatiineguvernamentale, grupuri civice si persoane publice si beneficiaza de sustinereaAdministratiei Prezidentiale.Centura Verde Bucuresti-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sanatate publica cu oputernica componenta sociala si antipoluare, dar si de mitigare a efectelor schimbarilorclimatice, parte a unei solutii sistemice ce presupune si o semnificativa componenta de mediu.DESPRE PARCURSUL CENTURII VERZI BUCURESTI-ILFOVPe 29 aprilie 2024, Senatul a adoptat, in cadrul votului comun pentru noul cod silvic, cu 87 devoturi pentru, un vot impotriva si trei abtineri, amendamentele pentru protejarea padurilor dinIlfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucuresti-Ilfov. Ministerul Mediului sustineoficial demersul, alaturi de parlamentari din tot spectrul politic.Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) si Oana Cambera (REPER), amendamentele(https://bit.ly/3VRKlpZ) au fost asumate in calitate de autori de mai multi parlamentari, adusilaolalta de catre Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde: actualul ministru almediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senatorUDMR), Presedintele Senatului, Nicolae Ciuca (presedinte si senator PNL), Kelemen Hunor(presedinte si deputat UDMR), ministrul justitiei, Alina Gorghiu (vicepresedinta si senatoarePNL), Aurel Oprinoiu (presedintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu(presedintele Comisiei pentru ape, paduri, pescuit si fond cinegetic, senator PSD), VirgilPopescu (presedintele Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministrual energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justitiei), Cristian Tagarlas(presedintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher(senatoare PSD), Dragos Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), AndreiLupu (deputat REPER) si Adrian Giurgiu (deputat USR).Senatul a votat si pentru accesul liber in padure pentru recreere, subiect care a starnit dezbateriaprinse in spatiul public in ultima jumatate de an si pentru care platforma civica a dus o intensaactivitate de advocacy.De asemenea, Senatul a votat si pentru protejarea si conservarea arborilor remarcabili dinFondul Forestier National prin noul cod silvic, dupa ce, acum doua saptamani, Platforma CivicaImpreuna pentru Centura Verde a obtinut, printr-o asumare institutionala fara precedent,sustinerea oficiala a Ministerului Mediului pentru acestia. Ei sunt depozitarii unei memoriiidentitare care, odata pierduta, nu va mai putea fi niciodata recuperata si va crea astfel un golimposibil de suplinit.
Decizionala este Camera Deputatilor
Inaintata initial catre Parlament pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, CenturaVerde a avut mai intai un parcurs pozitiv, reusind sa atraga co-initiatori de la toate partidele.Pana acum, la comisiile anterioare din Camera Deputatilor, forul decizional, proiectul a obtinutde fiecare data unanimitate. De asemenea, in prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitatede catre Senat si tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia.Insa blocajul de la ultima comisie, cea pentru "agricultura, silvicultura, industrie alimentara siservicii specifice", blocaj ce a insumat aproape jumatate din varsta pe care o are demersul, afacut ca initiativa sa fie ajunsa din urma de noul cod silvic, a carui adoptare, fiind jalon inPNRR, este estimata pentru sesiunea parlamentara din toamna.Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, PlatformaCivica Impreuna pentru Centura Verde a facut pivotul si a depus textul initial al proiectului delege in forma unor amendamente la noul cod silvic, text ce a fost cocreat si agreat in forma safinala impreuna cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, si adoptat cu unanimitate, dupapatru runde de dezbateri, de catre comisiile reunite pentru mediu si pentru paduri ale Senatului.Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi Bucuresti-Ilfov sunt punerea sub protectie a putinelorpaduri ramase in Ilfov, impaduriri si reimpaduriri, respectiv deschiderea padurii catre oameni.Printr-o petitie online care a strans deja peste 12000 de semnaturi,(https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), Platforma Civica Impreunapentru Centura Verde invita cetatenii sa se alature pentru a solicita decidentilor politici siexecutivi masuri concrete pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor.Initiatorii platformei civice sunt Alex Gavan, alpinist de altitudine si conservationist, si FlorinStoican, presedinte al asociatiilor Kogayon si Reteaua pentru Natura Urbana.,,Impreuna pentru Centura Verde" este un proiect al Fundatiei Alex Gavan. Fundatia a fostcreata sa manifeste in plan concret viziunea fondatorului sau conform careia ,,Universulinseamna abundenta, generozitate si altruism", prin desfasurarea de proiecte in domeniulmediului, al educatiei, al sportului, al artelor si al cauzelor sociale.Organizatiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneriOrganizatiile sustinatoare: www.centuraverde.ro/sustinatoriAmbasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadoriDESPRE POLUARE SI TAIEREA PADURILOR
Bucurestiul este a doua cea mai poluata capitala din UE, inregistrand si cel mai mare cost socialcauzat de poluare din toata Uniunea, cu o pierdere anuala de 6,35 miliarde EUR.Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului National de SanatatePublica, daca autoritatile si-ar indeplini tintele deja asumate pentru combaterea poluarii,locuitorii Bucurestiului ar putea avea o speranta de viata mai lunga cu patru ani.Dupa ani si ani de atentionari, Romania este in procedura de infringement si a si fostcondamnata de Curtea de Justitie a UE pentru aerul toxic din Bucuresti si multe alte orase.In acelasi timp, ironic, padurile din jurul Bucurestiului sunt decimate in mod sistematic.Ultimele ramasite ale legendarilor codri ai Vlasiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.Cu 16% suprafata impadurita, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, ,,zona cu deficitde vegetatie forestiera".Majoritatea acestor paduri din judet sunt incadrate ca "paduri cu functii de protectie,predominant sociale". Realitatea din teren este evidenta si arata, din pacate, altceva.5Nici macar nu mai vorbim de legalitatea taierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza acestetaieri in scop economic langa cea mai mare aglomerare urbana a Romaniei, unde traieste maibine de 10% din populatia tarii.Doar taierile legale au insumat anual, in ultimii 10 ani echivalentul intre 4000 si 5000 decamioane cu lemne. O cantitate semnificativa, date fiind putinele corpuri de padure ramase injudet.
Conform aplicatiei Inspectorul Padurilor, in 2022, in Ilfov au fost taiati peste jumatate de milionde arbori, mai exact 581287, in peste 700 de lucrari silvice autorizate, nemailuand in calcul sitaierile ilegale.Astfel de paduri din jurul localitatilor indeplinesc un rol social deosebit, in special cele din jurulmarilor aglomerari urbane.Prin reducerea prafului si a particulelor aflate in suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cuefect de sera, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste padurisunt fundamentale pentru un mediu sanatos si lupta impotriva schimbarilor climatice. In egalamasura, ele sunt importante atat in alcatuirea unui peisaj armonios, cat si pentru recreere, sport,educatie sau terapie prin bai de padure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de nepretuit.Cu toata poluarea din oras si din cauza disparitiei ultimelor paduri din jurul sau, ramanem faraaer. Nu vom avea aer curat in Bucuresti atat timp cat, dincolo de masuri antipoluare luate ininteriorul sau si de combaterea arderilor ilegale de deseuri din Ilfov, in judet nu va exista ocentura verde inconjuratoare pentru capitala, asa cum se intampla in marile metropole ale lumii.Dezvoltarea orasului este strans legata de ceea ce se intampla si se va intampla in Ilfov.Sub diverse forme, multe tari recunosc statutul si rolul special al padurilor periurbane si leacorda o protectie sporita.Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie,unde aproape toate orasele mari au prevazute astfel de zone verzi), Melbourne's Green Wedges(Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) si Sao Paulo City Green Belt BiosphereReserve (Brazilia) sunt doar cateva exemple.
Padurea Brancoveanca, parte din viitoarea Centura Verde Bucuresti-Ilfov. Foto: alex gavan
Cea mai mare centura verde existenta este cea a orasului Ontario, de aproape 810000 de hectare,cuprinzand atat paduri si zone umede, cat si pasuni si terenuri agricole.Dar poate ca cea mai inspirationala poveste este si una dintre cele mai vechi, si vine din Viena,unde acum o suta cincizeci de ani, locuitorii sai au constientizat nevoia protejarii spatiuluiverde. In acest moment Wiener Gruenguertel inconjoara orasul aproape total, un foarte bunexemplu pentru viitoarea Centura Verde Bucuresti-Ilfov.
Comments