Centura Verde Bucuresti-Ilfov, inscrisa ca amendamente la noul cod silvic

Dupa ce, de aproape jumatate de an, proiectul de lege care constituie piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucuresti-Ilfov zace blocat la ultima comisie din Camera Deputatilor, cea pentru agricultura, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde face pivotul pe noul cod silvic si, cu sprijinul Ministerului Mediului si al unor parlamentari din tot spectrul politic, il depune ca amendamente.

Inaintat catre Parlament acum un an de zile, pe 12 aprilie 2023, proiectul a avut initial un parcurs pozitiv, reusind sa atraga coinitiatori de la toate partidele. Pana acum, la comisiile anterioare din Camera Deputatilor, forul decizional, a obtinut de fiecare data unanimitate. De asemenea, in prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de catre Senat si tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia.

Insa blocajul de la ultima comisie, cea pentru "agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice", blocaj ce insumeaza aproape jumatate din varsta pe care o are demersul, a facut ca initiativa sa fie ajunsa din urma de noul cod silvic, a carui adoptare, fiind jalon in PNRR, este estimata pentru actuala sesiune parlamentara.

Drept urmare, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde a depus textul initial al proiectului de lege in forma unor amendamente la noul cod, text ce a fost cocreat si agreat in forma sa finala impreuna cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.
Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) si Oana Cambera (REPER), aceste amendamente au fost asumate in calitate de autori de mai multi parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), presedintele Senatului, Nicolae Ciuca (presedinte si senator PNL), Kelemen Hunor (presedinte si deputat UDMR), ministrul justitiei, Alina Gorghiu (vicepresedinta si senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (presedintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (presedintele Comisiei pentru ape, paduri, pescuit si fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (presedintele Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justitiei), Cristian Tagarlas (presedintele Comisiei juridice, senator), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragos Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) si Adrian Giurgiu (deputat USR).

De asemenea, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde a obtinut, printr-o asumare institutionala fara precedent, sustinerea oficiala a Ministerului Mediului pentru un amendament la noul cod silvic ce vizeaza includerea arborilor remarcabili in Fondul Forestier National si asigurarea conservarii lor. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odata pierduta, nu va mai putea fi niciodata recuperata si va crea astfel un gol imposibil de suplinit.
Al treilea si ultimul amendament legat de noul cod silvic pe care platforma civica l-a sustinut este cel legat de accesul liber in padure, pentru recreere.
Alex Gavan, fondator Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde

,,Centura Verde Bucuresti-Ilfov are nevoie de sustinatori asumati care sa o transforme in realitate. Iar asta presupune "deschiderea ochilor" tuturor factorilor de decizie relevanti, actuali sau potentiali, indiferent de partidul din care ei fac parte si intelegerea lor profunda asupra faptului ca trebuie sa isi dea mana pentru realizarea acestui proiect de sanatate publica".

Florin Stoican, cofondator Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde

,,Noul Cod Silvic urmeaza sa fie adoptat pe repede inainte, sub presiunea pierderii banilor din PNRR. El trebuia adoptat inca de anul trecut. Desi acesta rateaza reforma sistemica, contine totusi niste samburi de reforma, sustinuti de catre Ministerul Mediului si foarte multi politicieni: protejarea padurilor din jurul Bucurestiului si Ilov ca prim pas pentru constituirea centurii verzi a Bucurestiului, protejarea arborilor remarcabili, acces nerestrictionat in padure, pentru
recreere, sau transparentizarea procesului de amenajare a padurilor".

PLATFORMA CIVICA, AER CURAT SI CENTURA VERDE BUCURESTI- ILFOV

In contextul poluarii dramatice din Bucuresti si al taierilor ingrijoratoare de paduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizatii neguvernamentale, grupuri civice si persoane publice, reunite intr-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Impreuna pentru Centura Verde si avand sprijinul Administratiei Prezidentiale, au venit in intampinarea politicienilor si a autoritatilor cu Memorandumul pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor. Documentul, in sapte puncte, contine proiectul de lege ce isi propune protejarea padurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, cat si solutii atat la poluarea din Bucuresti si judet, dar si la cea din alte orase ale tarii.

Platforma face iarasi apel la presedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu si il invita (constant, inca de acum jumatate de an) sa se alature si sa semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar.
Semnatura liderului PSD reprezinta semnatura definitorie de care locuitorii Bucurestiului si Ilfovului mai au nevoie in acest moment pentru ca protejarea padurilor deja existente in Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, sa devina realitate in urmatoarele cateva saptamani.
Anterior, memorandum-ul a fost semnat si de presedintii de partide Nicolae Ciuca (PNL), Catalin Drula (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragos Pislaru si Ramona Strugariu (REPER), cat si de primarul capitalei, Nicusor Dan, si de Hubert Thuma, presedintele Consiliului Judetean Ilfov.

In 2024, calitatea aerului si crearea de centuri verzi in zonele periurbane nu pot lipsi din programul si prioritatile niciunui partid serios si al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie si, in acelasi timp, nu pot lipsi din evaluarea personala pe care si-o face fiecare alegator responsabil.

Centura Verde Bucuresti-Ilfov este un proiect de sanatate publica cu o puternica componenta sociala si antipoluare, cat si de mitigare a efectelor schimbarilor climatice, parte a unei solutii sistemice ce presupune si o semnificativa componenta de mediu.
Printr-o petitie online care a strans deja peste 11800 de semnaturi, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde invita cetatenii sa se alature pentru a solicita decidentilor politici si executivi masuri concrete pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor.
Initiatorii platformei sunt Alex Gavan, alpinist de altitudine si conservationist, si Florin Stoican, presedinte al asociatiilor Kogayon si Reteaua pentru Natura Urbana.
,,Impreuna pentru Centura Verde" este un proiect al Fundatiei Alex Gavan. Fundatia a fost creata sa manifeste in plan concret viziunea fondatorului sau conform careia ,,Universul inseamna abundenta, generozitate si altruism", prin desfasurarea de proiecte in domeniul mediului, al educatiei, al sportului, al artelor si al cauzelor sociale.

Organizatiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneri
Organizatiile sustinatoare: www.centuraverde.ro/sustinatori
Ambasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadori

Premiera la CEDO Stat condamnat pentru lipsa de masuri

De ani buni, Bucurestiul este in top 3 al celor mai poluate capitale din UE, inregistrand si cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau inrautatite de poluarea aerului, cu o pierdere anuala de 6,35 miliarde EUR.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului National de Sanatate Publica, daca autoritatile si-ar indeplini tintele deja asumate pentru combaterea poluarii, locuitorii Bucurestiului ar putea avea o speranta de viata mai lunga cu patru ani.
Dupa ani si ani de atentionari, Romania este in procedura de infringement si a si fost condamnata de Curtea de Justitie a UE pentru aerul toxic din Bucuresti si multe alte orase.
In acelasi timp, ironic, padurile din jurul Bucurestiului sunt decimate in mod sistematic.
Ultimele ramasite ale legendarilor codri ai Vlasiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafata impadurita, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, ,,zona cu deficit
de vegetatie forestiera".
Majoritatea acestor paduri din judet sunt incadrate ca „paduri cu functii de protectie, predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta si arata, din pacate, altceva. Nici macar nu mai vorbim de legalitatea taierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste taieri in scop economic langa cea mai mare aglomerare urbana a Romaniei, unde traieste mai
bine de 10% din populatia tarii.

Greenpeace a numit un vinovat pentru distrugerea padurilor din Romania

Doar taierile legale au insumat anual, in ultimii 10 ani echivalentul intre 4000 si 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativa, date fiind putinele corpuri de padure ramase in judet.
Conform aplicatiei Inspectorul Padurilor, in 2022, in Ilfov au fost taiati peste jumatate de milion de arbori, mai exact 581287, in peste 700 de lucrari silvice autorizate, nemailuand in calcul si taierile ilegale. Astfel de paduri din jurul localitatilor indeplinesc un rol social deosebit, in special cele din jurul marilor aglomerari urbane.

Nu vom avea aer curat in Bucuresti atat timp cat, dincolo de masuri antipoluare luate in interiorul sau si de combaterea arderilor ilegale de deseuri din Ilfov, in judet nu va exista o centura verde inconjuratoare pentru capitala, asa cum se intampla in marile metropole ale lumii.

The post Centura Verde Bucuresti-Ilfov, inscrisa ca amendamente la noul cod silvic appeared first on Cotidianul RO.