Cine e politicianul care conduce de aproape 20 de ani judetul Alba. Lista ,,greilor" care mai vor un...
Mai multi politicieni veterani vor un nou mandat la presedintia Consiliului Judetean pe care il conduc, fiind cazuri in care sefia e detinuta de aproape 20 de ani, ceea ce ii face sa fie lideri influenti in partidele lor.
In momentul de fata, sefia consiliilor judetene este o afacere intre PSD, PNL si UDMR, pentru ca si formatiunea condusa de Kelemen Hunor are cateva judete unde liderii sai par de neclintit de peste un deceniu.
Veteranul de la sefia CJ Alba
Cel mai longeviv presedinte de Consiliu Judetean din Romania este Ion Dumitrel. Prima data a ajuns la sefia CJ Alba in 2005, dupa ce Teodor Atanasiu, presedinte pentru doar cateva luni, a fost numit ministru al apararii.
Dumitrel este unul dintre liderii de CJ din fostul PDL care a reusit sa ramana in fruntea judetului inclusiv in competitia contra Uniunii Social-Liberale, din 2012 (celalalt fiind Nicolae Iotcu - CJ Arad). Indiferent de contracandidatii de la PSD sau Alianta Dreapta Unita, Dumitrel este greu de urnit, intr-un judet unde PNL are si acum aproximativ 90% din primari.
Lider UDMR cu functii din 1996
In ordinea descrescatoare a longevitatii, in functie din 2008 pana in prezent, este si Sandor Tamas (UDMR) presedinte CJ Covasna. Inainte de a ajunge la conducerea CJ Covasna, liderul UDMR a avut si trei mandate de deputat, ceea ce il duce pe lista politicienilor cu aproape trei decenii de activitate in functii importante.
Un al doilea lider UDMR care se afla in functie din 2008 este Csaba Borboly. Desi are doar 49 de ani, Csaba Borboly a ajuns prima data in 2004, la 29 de ani, vicepresedinte al Consiliului Judetean Harghita. Patru ani mai tarziu, reprezentantul UDMR castiga primul mandat de sef de CJ.
Liberalul Gheorghe Flutur, actual sef al CJ Suceava, a castigat primul mandat in fruntea institutiei din nordul Moldovei in 2008, cand PDL era la guvernare. Insa in 2012, confruntarea cu USL a fost mult prea dura, iar Flutur s-a repliat in Parlamentul Romaniei, pentru un mandat de senator. Nu era la prima experienta la centru, fiind senator si in mandatele 2000-2004 si 2004-2008, iar in perioada 2004-2006 a detinut chiar portofoliul de ministru al agriculturii in Cabinetul Tariceanu.
In 2016 a revenit in fruntea CJ Suceava, loc de unde nu a fost inlaturat la alegerile din 2020, iar acum tinteste un nou mandat.
Garda social-democratilor
Din lista partidelor cu sefi longevivi si influenti in teritoriu nu lipseste PSD, chiar daca in ultimii ani si-a improspatat garnitura de lideri locali, prin plecarea unor politicieni la centru (cum sunt cazurile lui Paul Stanescu si Dragos Benea).
Horia Teodorescu e la carma judetului Tulcea, ca sef de CJ, din 2012, cand a castigat primul mandat, iar acum il vrea pe al patrulea. Anterior, Teodorescu a fost patru ani si in Camera Deputatilor. Mai spre nordul tarii, in Bistrita-Nasaud, presedinte de CJ din 2012 este Radu Moldovan, care la randul sau se pregateste de o noua candidatura. Pana sa fie sef de CJ, Moldovan a fost doua mandate deputat (2004-2008 si 2008-2012).
In Mehedinti, Aladin Georgescu a fost initial vicepresedinte cu atributii de presedinte (2014-2015), apoi sef al institutiei pana in prezent, dupa ce steaua lui Adrian Duicu a apus, in conditiile unui proces de coruptie, soldat cu o condamnate definitiva cu suspendare de un an si jumatate.
Pentru un al treilea mandat complet se pregateste si Adrian Gadea, in Teleorman. Ales prima data in functie in 2012, dupa plecarea la centru a lui Liviu Dragnea, apoi in 2016, Gadea a lasat sefia CJ Teleorman pentru a merge ca secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii. In 2020 a candidat din nou si a castigat cursa in fata liberalului Eugen Pirvulescu.
Incremenirea in functie, favorizata si de lipsa reorganizarii administrativ-teritoriale
Aparitia unor asemenea poli de putere a fost favorizata si de evitarea de catre clasa politica a realizarii unei reorganizari administrativ-teritoriale, prin care sa fie restranse numarul functiilor, prin impunerea unui singur coordonator la nivel de regiune de dezvoltare. Un asemenea demers ar fi diluat din puterea oricarui lider din teritoriu, in conditiile care ar fi existat un oarecare echilibru politic.
Subiectul reorganizarii administrativ-teritoriale a ramas la stadiul de promisiune. Discutia va fi reluata anul viitor, daca luam in considerare declaratiile facute de Marcel Ciolacu si Alina Gorghiu, cand spun cei doi politicieni ca nu vor avea presiunea alegerilor.
PDL si Basescu au vrut, dar n-au mai putut
De altfel, singurul demers mai serios de reorganizare administrativa a avut loc in 2011, cand fostul presedinte Traian Basescu a adus in discutie desfiintarea judetelor si comasarea acestora in 8 regiuni, in perioada Guvernului Boc. Prin acest demers ar fi existat si o diminuare a numarului de institutii, in conditiile in care entitatile regionale pe teme ca finantele, agricultura sau educatia ar fi fost 8, nu 41 de filiale.
Opozitia UDMR de la acea vreme, plus instabilitatea cauzata de demisia premierului Emil Boc, apoi trantirea Cabinetului Ungureanu de Uniunea Social-Liberala, in mai 2012, au ingropat subiectul.
Comments