Citu: Romania va evita recesiunea tehnica si va avea o contractie a economiei mai mica decat estimarile agentiilor de rating

Romania va evita recesiunea tehnica si va avea o contractie a economiei mai mica decat estimarile publice facute de agentiile de rating, Comisia Europeana CE), Fondul Monetar International (FMI) si institutii bancare, datorita raspunsului prompt si eficient al politicilor economice, sustine ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, informeaza AGERPRES.

“Toate economiile au fost lovite puternic de aceasta criza. Toate tarile au raspuns prin cresterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpatati cu banul public, dar si pentru ca venim dupa o perioada de dezmat si furt al banului public in guvernarea socialista. Toate bancile centrale au dus dobanzile catre zero, pentru ca stiu foarte bine ca acum dobanda reala zero sau negativa stimuleaza cresterea economica pe termen mediu si lung. Toate tarile vor avea o contractie economica in 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnica. Romania va evita recesiunea tehnica si va avea o contractie a economiei mai mica decat estimarile publice facute agentiile de rating, CE, FMI, institutii bancare etc., datorita raspunsului prompt si eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contractie a economiei in 2020 ceea ce inseamna venituri la buget mult mai mici decat cele estimate, chiar daca similare cu cele din anul precedent”, a scris sambata, pe Facebook, Florin Citu.

Acesta precizeaza ca Romania va avea o revenire economica din trimestrul III, in V, un scenariu de baza cu care lucreaza si Banca Nationala a Romaniei (BNR), iar acest lucru inseamna crestere economica in 2021.

Seful de la Finante a reiterat ca economia globala trece prin cea mai dura perioada din ultima suta de ani, in conditiile in care socul suferit de toate economiile este dublu. “O criza de sanatate prelungita care s-a transformat intr-o criza economica. Toate tarile, fara exceptie, sunt afectate de cele doua crize. Revenirea depinde foarte mult de modul in care guvernele, in special mix-ul de politica monetara si fiscala, raspund la aceasta criza. Cam peste tot raspunsul a fost similar, injectie de lichiditati in economie atat prin politica fiscala cat si prin politica monetara. Pe partea de politica fiscala, deficitul in UE, in medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. In majoritatea tarilor acest lucru a insemnat o crestere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineinteles ca peste tot au scazut si veniturile semnificativ”, a explicat Citu.

Pe partea de politica monetara, ministrul Finantelor mentioneaza ca bancile centrale au intervenit si au injectat lichiditate in economie prin reducerea dobanzilor de politica monetara aproape de zero.

“In medie, in UE, raspunsul politicii fiscale a fost mai mare decat cel al politicii monetare. Din doua motive. In primul rand politica fiscala avea spatiu de manevra. In UE, deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobanzile in majoritatea tarilor erau deja reduse si politica monetara nu avea prea multa forta. Totusi majoritatea tarilor au dus dobanzile de politica monetara la zero si au intervenit pe piata secundara pentru a cumpara obligatiuni si a scadea si mai mult dobanzile.
In al doilea rand, politica fiscala actioneaza imediat, pe termen scurt, si are rolul de a atenua din socul pe care il resimte fiecare tara, iar politica monetara actioneaza pe termen mediu si lung si are rolul de a asigura cresterea economica in perioada urmatoare. Bancile centrale stiu foarte bine rolul important al dobanzilor reale zero sau negative pentru cresterea economica viitoare si de aceea au reactionat peste tot si dobanzile de politica monetara au scazut imediat aproape de zero”, scrie ministrul Finantelor pe pagina sa de socializare.

El afirma ca in cazul Romaniei, politica fiscala a raspuns “imediat, puternic si mai ales tintit”.

“La prima rectificare bugetara deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru ca stiam cat de importanta este injectia de lichiditate in economie pe termen scurt. Si acum companiile inca beneficiaza de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt in bugetul de stat) de pe urma masurilor fiscale implementate in perioada starii de urgenta. Evident ca raspunsul Romaniei la criza a fost influentat de politica fiscala dezastruoasa a socialistilor si hotilor care au condus economia in ultimii ani. Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 3,7% estimat fata de media UE de 1%. Nu ne oprim aici si continuam sa injectam lichiditate in economie si la a doua rectificare bugetara din acest an”, a adaugat Citu.

In opinia sa, BNR recunoaste si in aceste conditii aportul important al politicii fiscale la diminuare socului crizei asupra economiei Romaniei, respectiv “efectele favorabile induse de masurile de politica fiscala si de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimti cu precadere pe parcursul anului curent.

“Masurile de politica fiscala le enumera tot BNR: “plata indemnizatiilor de somaj temporar, subventionarea costurilor salariale aferente reincadrarii in munca a somerilor tehnici, amanarea platii impozitelor si a taxelor, plata zilelor libere acordate parintilor pe durata inchiderii unitatilor de invatamant”. Avand in vedere raspunsul prompt si semnificativ al politicii fiscale, scenariul de baza cu care lucreaza BNR este: “Astfel, scenariul de baza presupune o dinamica pozitiva in trimestrul III al anului curent atat pentru PIB, cat si pentru componentele sale”, a aratat ministrul Finantelor.

El a adaugat ca a facut o analiza “mai lunga” pe aceste subiect, pentru ca a vazut tot felul de opinii aruncate in spatiul public dupa publicarea raportului BNR, ” care trebuiau corectate”.” Nu ar fi trebuit sa fac acest lucru daca, cei care au tot “citat” din raportul BNR, l-ar fi citit”, a mai scris Florin Citu.

Pe 6 august, Banca Nationala a Romaniei a publicat, pe pagina sa de internet, Raportul asupra inflatiei.