#Colectiv 2 ani! Peste 700 de zile fara prea multe schimbari in sistemul sanitar

Au trecut aproape doi ani de la incendiul din clubul Colectiv, iar problemele din sistemul sanitar au facut si mai fac inca diferenta intre modul in care sunt tratati marii arsi in strainatate si cum sunt ingrijiti acasa. Romania nu are inca suficiente paturi pentru tratarea marelui ars, nu are o banca de piele, asa cum exista in celelalte tari si aloca prea putini bani tratarii acestora. In 30 octombrie 2015, spitalele au fost depasite de avalansa de cazuri si de gravitatea arsurilor. La doi ani dupa tragedie, unele spitale care au ingrijit atunci tinerii raniti spun ca dezastrul din urma cu doi ani apartine istoriei arsurilor, iar daca, Doamne fereste, ar exista un nou Colectiv, nu cred ca ar mai reusi sa faca fata unor cazuri de asemenea anvergura.

#Colectiv 30 octombrie 2015

O seara din clubul bucurestean Colectiv, care a adunat peste 300 de tineri, multi dintre ei artisti, fotografi, jurnalisti, s-a transformat in doar jumatate de ora intr-o tragedie nationala, cea mai mare din istoria recenta a Romaniei.

Intr-un minut si o secunda, focul izbucnit in club dupa aprinderea unor artificii s-a extins rapid, a invadat sala de fum si sutele de tineri s-au grabit sa ajunga afara.

Unii au reusit sa iasa din club, 26 au murit pe loc, 184 au fost raniti, dintre care 64 au pierdut lupta cu viata in lunile care au urmat. Ultimul dintre ei, care a ridicat bilantul victimelor la 65, s-a sinucis in vara anului 2017.

In 30 octombrie 2015, la ora 22.32, era anuntat incendiul la numarul de urgenta 112. "Urgent, pompierii la Colectiv! A luat foc ceva", tipa atunci Gabriel Popescu, cel care a sunat primul la 112.

"Veniti urgent! Este groaznic!", striga Gabriel disperat in telefon, in timp ce pe fundal se auzeau tipetele tinerilor care au fost prinsi de flacari. Femeia de la dispecerat care a raspuns apelului ii cerea acestuia sa ramana la telefon pentru ca vor intercepta apelul si pompierii. Gabriel Popescu le spunea ca oamenii ies cu hainele si pielea arse si trebuie sa trimita urgent multe echipaje, dar reprezentantii autoritatilor il intreabau daca focul arde cu flacara. Gabriel Popescu cerea insistent rchipaje de interventie, dupa ce le spunea ca sunt minim 20 de persoane care au nevoie de ingrijiri medicale. Raspunsul primit atunci: ,,Va inteleg! Eu va inteleg!".

Reactia greoaie a autoritatilor arata cat de slab erau pregatite autoritatile sa faca fata unei astfel de catastrofe.

Spitalul de Arsi: Marele ars este cea mai grava boala posibila existenta pe pamant in acest moment

Cristian Nitescu, director medical la Spitalul de Arsi din Capitala, lucreaza de peste doua decenii cu pacientii arsi. A salvat viata a mii de oameni cu arsuri ce pareau fara sfarsit. A reconstuit chipuri, brate si picioare, torace sau chiar spatele aproape carbonizat, in pofida unor conditii de munca departe de cele occidentale si cu banii putini decontati de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Totusi, atunci cand vorbeste despre ranitii in incendiul din Colectiv, recunoaste ca sistemul de fost depasit atat ca numar de cazuri, cat si ca gravitate a arsurilor pe care le-au suferit.

Fata de acum doi ani, lucrurile s-au mai schimbat in bine, pentru prima data fiind organizata, modernizata si readaptata sectia de Terapie Intensiva. Dar, din pacate raman inca multe probleme a caror solutionare trebuie accelerata.

Medicul Cristian Nitescu spune, intr-un interviu pentru Libertatea, ca din punct de vedere logistic si administrativ sectie de terapie intensiva s-a modernizat, s-a reabilitat, s-a refacut, s-a retehnologizat. Singurul inconvenient este faptul ca mai sunt doar cinci locuri de mari arsi.

"Din punct de vedere medical este corect, pentru ca exista cate un singur pacient in salon. Asa este in toata lumea civilizata. Doar ca, din punctul strict financiar, economic, acest lucru nu ne avantajeaza foarte mult", spune Nitescu.

Potrivit medicului, la incendiul din Colectiv, Spitalul de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri, din Calea Grivitei, a fost primul socilitat. Au fost adusi 37 de raniti.

"Noi am fost primii solicitati atunci, fiind spitalul care avea cea mai mare experinta, tehnologia si logistica necesare pentru arsi. Am primit 37 de pacienti, au ramas internati 31. Au fost, circa 6 sau 7 decese. In strainatate au plecat 2 sau 3, nu mai stiu exact. Au plecat niste pacienti, cu niste arsuri intermediare 20-25 %, care sincer se vindecau si in Spitalul de Arsi, fara nicio problema", spune Nitescu.

Cazurile pe care le-au tratat medicii atunci nu reprezentau o surpriza ca patologie. Totusi, medicii recunosc ca pacientii aveau arsuri grave de cai respiratorii si arsuri faciale pe care le vad rar.

"Numarul lor insa a fost impresionant. Noi, daca mai aveam locuri, probabil ca ni se mai aduceau 40-50 de pacienti. In afara de acest lucru, particularitatea acestor cazuri, a marii majoritati, au fost arsurile de cai respiratorii, faciale, foarte, foarte grave. Acesti pacienti au inhalat, pe langa fum, si alte substante rezultate prin arderea anumitor materiale existente in clubul acela. Am avut pacienti care, chiar daca nu aveau o suprafata foarte mare de arsura, adica aveau o suprafata cu care eram foarte obisnuiti, 40-50%, aveau arsuri extrem de grave de cai respiratorii, arsuri faciale, pe care foarte greu le vezi in conditii de ars obisnuit. Deci, era ars scalpul, care este o structura extrem de bine vascularizata, extrem de rezistenta, nasul, buzele. In afara de faptul ca arsurile de cai respiratorii au fost, in cateva cazuri, redutabile. Si se stie foarte bine ca, in arsura de cai respiratorii, in afara de intubatia pacientului si tratamentul general al marelui ars, nu exista tratamente chirurgicale pentru caile interne", explica directorul medical.

Doctorul Nitescu spune ca marele ars este cea mai grava boala posibila existenta pe pamant in acest moment, tratamentul este extrem de complex si nu orice medic de terapie intensiva poate sa sustina o astfel de ingrijire.

Medicul atentioneaza ca una dintre marile probleme ramane lipsa unei banci de piele in Romania. Cristian Nitescu mai spune ca Romania are nevoie de cel putin 25 -30 de paturi de mare ars.

"Sigur ca aceste paturi de mare ars pot fi insuficiente la un accident ca acela din Colectiv. Dar niste sectii de mari arsi, daca ar functiona corect, ar fi deja un pas important", mai spune medicul.

Spitalul Bagdasar-Arseni: Daca, Doamne fereste, ar exista un nou Colectiv, nu stiu daca am reusi sa mai facem fata

Medicii Andrei Mircea Carantino si Anda Mihai, care i-au ingrijit, alaturi de ceilalti medici si asistenti medicali pe cei 24 de raniti adusi dupa incendiul din Colectiv, spun ca tot ce s-a facut in sistemul medical in cei doi ani de la Colectiv a fost cu incetinitorul.

"Acum, daca doamne fereste ar exista un nou Colectiv, nu stiu daca am reusi sa facem fata ca atunci. Pentru ca atunci am avut ocazia sa deschidem o sectie de Terapie Intensiva nou-nouta. Ei au fost primii locatari ai sectiei. In momentul de fata, nu stiu daca vom mai avea unde sa o punem, acum este o problema daca vine un pacient", spune medicul Carantino.

Medicul Anda Mihai, care era de garda in noaptea incendiului din Colectiv, spune ca un dezastru ca acela apartie istoriei arsurilor.

"Recunosc ca un astfel de dezastru apartine istoriei arsurilor. Nu te confrunti cu asemenea cazuri de o asemenea anvergura. Este greu sa abordezi astfel de cazuri", spune Anda Mihai.

Medicul isi aminteste ca atunci a vazut un peisaj inspaimantator, pentru ca, desi este obisnuita cu pacientul ars, vedea tinere frumoase cu degete amputate, cu cicatici profunde care le schimbau fizionomia.

"La inceput, copiii erau surescitati, apoi ne-am imprietenit. Erau artisti, cantau, in pofida suferintei lor. M-au dus la concert cu ei. M-au durut doua zile urechile. Ma impresioneaza ca sunt niste oameni extraordinari. Au venit toti la nunta unui rezident de-al meu. Sunt niste oameni extraordinari. Au fost arsuri foarte grave , desi nu erau mari ca suprafata corporala, erau foarte profunde, se videcau foarte greu. Au ramas cu cicatrici foarte multi", povesteste Anda Mihai.

Medicii Spitalului Bagdasar-Arseni din Capitala se intalnesc si acum cu pacientii raniti in urma cu doi ani in clubul Colectiv si pe care i-au tratat, printre care si Marian Leusteanu, care spune ca ei sunt ingerii lui salvatori.

Doctorul Andrei Mircea Carantino spune ca s-au facut niste punti sufletesti si niciunul dintre ei, medici si pacienti, nu va uita acele momente.

"Momentul Colectiv o sa ramana si pentru ei, si pentru noi pe viata. Viata trebuie sa mearga inainte, iar cei responsabili, sa faca un scop in viata din a se asigura ca viata oamenilor merge ininte in conditii bune", spune medicul.

Andrei Mircea Carantino isi aminteste ca la Spitalul Bagdasar-Arseni au fost adusi, dupa incendiul din Colectiv, 24 de tineri, dintre care 4 au murit. Rezultatul a fost bun atunci, dupa incendiul din Colectiv, pentru ca au lucrat in regim de permanenta medici, asistente, infirmiere si brancardieri din Sectie de chirurgie plastica, din alte sectii, dar si conducerea spitalului.

"Au fost 24 de pacienti internati, toti au fost operati pana dimineata (zilei de 31 octombrie, n.r.). Au murit patru, au plecat in strainatate 5 sau 6", spune medicul.

Dupa ce au fost externati, toti tinerii au reveni periodic pentru interventii si exercitii de recuperare. Si acum mai sunt patru la recuperare.

Spitalul Floreasca: Suntem mai pregatiti, dar cu certitudine mai sunt lucruri de facut

Spitalul de Urgenta Floreasca va pastra mult timp in memorie imaginile din noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015. Echipajele de la SMURD si de la Ambulanta aduceau permanent raniti pe targa, unii infasurati in folii pentru a le proteja arsurile de infectii. Libertatea a obtinut, in premiera, imagini ale primelor ore dupa incendiul din Colectiv, surprinse de camerele de supraveghere din Spitalul Floreasca. Ele stau marturie ca acea noapte nu va fi uitata de medicii, asistentii medicali si infirmierele prin mainile carora au ajuns 56 de tineri, dintre care 17 aveau arsuri grave.

Intrebat daca s-a schimbat ceva in spital dupa incendiul din Colectiv, medicul Bogdan Oprita spune ca sunt schimbari importante, dar cu certitudine mai sunt multe lucruri de facut. Sectia de arsi grav functioneaza la capacitate. Dupa Colectiv s-au stabilit protocoale de lucru si circuite functionale pentru acesti pacienti grav.

"Din punctul de vedere al spitalului nostru, pot spune, da, suntem, mai pregatiti decat atunci, la Colectiv, acum doi ani, dar cu certitudine mai sunt lucruri de facut", sustine medicul Bogdan Oprita.

Ambulanta Bucuresti: Am putea face fata solicitarilor cel putin la acelasi nivel ca dupa incendiul din Colectiv

La doi ani de la Colectiv, Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov lucreaza cu aceleasi masini pe care le avea si atunci, dar mai uzate. Sigura schimbare dupa Colectiv ar fi o crestere minora de personal, majoritatea asistenti si ambulantieri. In situatia unei interventii cum a fost cea dupa incendiul din Colectiv, managerul Serviciului de Ambulanta, Alis Grasu, este sigura ca echipajele ar face fata cu brio, ca si in 30 octombrie 2015.

"Din punctul nostru de vedere, si la Colectiv, Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov a raspuns in timp extrem de scurt si cu un numar impresionant de resurse. Vorbim de 29 de ambulante, din care 7 de tip C si 22 de tip B, care in 15 minute de la apelare au ajuns la locul accidentului. 88 de raniti au primit ingrijiri medicale, iar 75 au fost dusi la spitale. Datorita nivelului foarte crescut al activititatii SABIF, numar mare si foarte mare de cazuri, suntem antrenati sa facem fata solicitarilor. Sunt convinsa ca am putea face fata solicitarilor, cel putin la acelasi nivel ca atunci", spune Alis Grasu.

Potrivit datelor Ministerului Sanatatii, la doi ani de la Colectiv, 6 dintre ranitii in incendiul din Colectiv sunt inca in tratament in tara, in sistem ambulatoriu, iar 23 fac recuperare in clinici din strainatate.

Citeste si:

Post-ul #Colectiv 2 ani! Peste 700 de zile fara prea multe schimbari in sistemul sanitar apare prima data in Libertatea.ro.

#Colectiv 2 ani! Peste 700 de zile fara prea multe schimbari in sistemul sanitar