Comoara din nordul Romaniei. O comuna din judetul Botosani sta pe unul dintre cele mai pure zacamint...
În judeţul Botoşani, în comuna Păltiniş, pe malul Prutului, sărăcia este o realitate cruntă. Cu toate acestea, aici, în nordul extrem al României, zicala „ Munţii noştrii aur poartă, iar noi cerşim din poartă în poartă”, are o conotaţie aparte. Munţii sunt de fapt lunca Prutului, iar aurul este înlocuit cu unul dintre cele mai pure zăcăminte de gips din Europa, o adevărată comoară minerală care zace însă neexploatată.
Rezerve ce nu pot fi epuizate nici în 100 de ani
Locul în care au fost făcute primele prospecţiuni FOTO Cosmin Zamfirache
Au fost descoperite în urma unor prospecţiuni din anii '80, de către un grup de geologi trimişi să caute noi resurse naturale pe malurile Prutului. Locurile în care au fost făcute forajele se văd şi astăzi pe dealurile din apropierea marelui râu. ”Ştiu atât de la surse oficiale, dar şi de la bătrânii care au aflat în anii '80 de la oamenii care făcea prospecţiuni, cât înseamnă ca şi cantitate, dar şi calitate, aceste zăcământ. Rezerva de gips se preconiza că ar putea fi exploatată pentru mai mult de 100 de ani, iar ca puritate este unul dintre cele mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%”, precizează Costel Romanescu, primarul din Păltiniş.
Aproape de a deveni o industrie profitabilă
Primarul din Păltiniş spune că gipsul din zonă este foarte calitativ FOTO Cosmin Zamfirache
De atunci rezervele de gips de pe malul Prutului au rămas virgine. Zac sub doar cei câţiva metri de iarbă uscată de secetă, păscută când şi când de vitele localnicilor. În unele locuri, gipsul iese la suprafaţă, ca o ironie a sorţii. În momentul de faţă, exploatarea gipsului de la Păltiniş pare o utopie, sau o cauză pierdută. ”Nu ştiu ce şanse sunt. Clar este nevoie de un investitor în zonă. O şansă pe care o văd eu este intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi poate doar pe această filieră. Atunci ar deveni o comoară pentru noi. Până atunci, este doar piatră“, spune Costel Romanescu.
Gipsul exploatat la moldoveni şi ucranieni
Zăcămintele de gips de la Păltiniş zac neexploatate FOTO Cosmin Zamfirache
„În Republica Moldova se exploatează. Se vede de la noi fabrica. Şi nu numai moldovenii. Pe aceeaşi direcţie şi Moldova şi Ucraina este valorificat. În Ucraina este o fabrică, din ce am vorbit eu cu colegii primari şi din Moldova şi din Ucraina, ridicată de un investitor turc. În Republica Moldova îl extrage şi îl pune în vagoane şi îl duce la Bălţi, că acolo este fabrica de prelucrare a gipsului“, adaugă edilul din Păltiniş. În România, însă, unul dintre cele mai pure zăcăminte de gips din Europa stă încă neatins.
Gipsul de la Păltiniş, o mană cerească
Autorităţile judeţene ştiu de aceste rezerve şi îşi pun problema exploatării lor. Procesul este însă anevoios, birocratic şi aproape inutil. „Noi putem face o scurtă documentaţie cu ceea ce înseamnă istoric, date importante, să realizăm un material de la Direcţia de Promovare a Consiliului Judeţean şi să-l trimitem la Ministerul Economiei. Îl putem trimite şi la Guvern, la Secretariat de Stat partea tehnică. Se i-a notă de acest lucru şi sigur poate cineva de acolo îşi va apleca privirea şi gândul asupra documentaţiei pe care noi o trimitem“, precizează Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.
De altfel, şeful judeţului recunoaşte că o asemenea rezervă este o adevărată mană cerească pentru un judeţ aflat mai mereu în topul sărăciei. ”Orice bogăţie a subsolului aduce după sine prosperitate, locuri de muncă, dezvoltarea altor tipuri de activităţi în jurul acesto exploatări. Ar fi o mană cerească pentru judeţul Botoşani“, spune Macaleţi. Singura şansă, spun autorităţile sunt investitorii, aşteptaţi de aproape 26 de ani la Botoşani.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Comments